FOTO/ VIDEO Muzeul „Prima Şcoală Românească”

 De foarte timpuriu, izvoarele menţionează existenţa, pe lângă Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, a unei şcoli. Construcţia ei, după cronicarul Radu Tempea II, ar fi început în 1495. Un izvor german din 1696 aminteşte şi el de existenţa unei şcoli pe lângă biserică. La început, şcoala avea ca limbă de predare slavona, iar din 1559 a adoptat ca limbă de predare limba română. Şcoala cea nouă, construită din piatră, este atribuită sfârşitului secolului al XVI-lea, prin anul 1597, pentru realizarea ei trimiţând ajutoare şi Aron Vodă al Moldovei. Prin 1760 localul a fost refăcut în stil baroc şi i s-a adăugat un etaj, căpătând înfăţişarea pe care o are astăzi.

 La început, şcoala era considerată un loc privilegiat, unde doar cei care se dovedeau vrednici mergeau să înveţe pentru a deveni dascăli, notari sau preoţi la ei în sate. Elevii de atunci învăţau cum se întocmesc actele oficiale, aveau manuale pentru creşterea albinelor sau chiar de microbiotică.
Şcoala din Şchei ocupă un loc important în istoria culturii româneşti.

Sala „Anton Pann”/ www.primascoalaromaneasca.ro

 În secolul XVI-lea, Braşov era un climat general favorabil dezvoltării culturii. Între anii 1556 şi 1580, cu unele întreruperi, aici şi-a desfăşurat activitatea de tipograf diaconul Coresi. Graţie acestuia, tot aici au fost tipărite primele cărţi în limba română. În secolele XVII-XVIII şi-au scris cronicile la Şchei, Popa Vasile, Radu Tempea, Radu Tempea II, sau Radu Dunea. Către sfârşitul secolului al XVII-lea Teodor Corbea a întocmit aici un dicţionar român – latin, iar Dimitrie Eustatievici, în secolul al XVIII-lea, scrie aici prima gramatică a limbii române.

 Astăzi, clădirea adăposteşte Muzeul „Prima Şcoală Românească”, deschis în anul 1968, oferind publicului o imagine cuprinzătoare asupra istoriei culturii româneşti. Un număr de aproximativ 4.000 de cărţi şi peste 30.000 de documente sunt păstrate şi expuse în sălile muzeului. Tipărituri coresiene, manuscrise româneşti, greceşti şi slavone, cataloage ale Bisericii Sf. Nicolae datând din secolul al VIII-lea, documente originale ale domnitorului Constantin Brâncoveanu, tipărituri ale secolului XVIII-lea, hrisoave domneşti şi altele.

Complexul muzeal are în structura sa şi Muzeul „Ex-libris”, Muzeul „Tudor Ciortea” şi Muzeul „Junii braşoveni”. Sălile de aici poartă nume precum: „Anton Pann”, „Diaconul Coresi”, „Cartea, factor de unitate naţională”, „Cartea şi Cărturarii braşoveni”.

Sala „Diaconul Coresi” este închinată celui care făcut posibilă apariţia primei cărţi româneşti, inspirând astfel şi alţi oameni de cultură să folosească limba română. Dintre exponatele acestei săli menţionăm: „Cazania a II-a” („Cartea românească cu învăţătură”) tradusă în Şchei de protopopii Iane şi Mihai; „Psaltirea”, „Sbornicul”, „Octoihul” etc.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3321

Sursa foto: wikimedia.org