Mănăstirea Bujoreni

Situată în apropiere de Bârlad, în comuna Zorleni, judeţul Vaslui, Mănăstirea Bujoreni, cunoscută sub vechea denumire de Mănăstirea „Măgaru”, este amplasată în inima pădurii, în impresionanta poiană a Bujorenilor.

Imediat după intrarea la domnie a fiilor lui Alexandru cel Bun, Ştefan şi Ilie, documentele consemnează existenţa unor vechi vetre de sihăstrie monahală. Aşa se face că la data de 18 iunie 1444, fratele lui Ilie Voievod, Ştefan Voievod, emite un document către popa Toader, prin care îi dă câteva proprietăţi, printre care şi vechea localitate Lahova, unde se afla mănăstirea fratelui său, cunoscută şi sub numele de mănăstirea de pe Lahova.

Cronicile, atestările şi studiile în domeniul arheologic nu au putut arăta cu siguranţă dacă vatra monahală actuală Bujoreni a fost ridicată pe temelia veche a mănăstirii Recea. Imediat după venirea lui Ştefan cel Mare, la scaunul împărătesc şi odată cu incursiunea războaielor împotriva lui Mahomed, satele din împrejurimi au avut de suferit, dat fiind faptul că turcii căutau să cotropească aşezările în căutarea de hrană şi adăpost.

Tot aşa se explică şi dispariţia mănăstirii Recea, atestată documentar în anul 1444, despre care nu ştim cu exactitate cât a rezistat şi nici nu putem şti data încetării existenţei sale.

O legendă ne vorbeşte despre cum năvălirea acestor pământuri de către păgâni, a adus cu sine îngroparea bunurilor de către călugării de la Recea. Aşa se face că schitul a rămas pustiit iar cei care au vieţuit în urma cotropirii, s-au retras la celelalte mănăstiri din Moldova.

Mănăstirea ce poate fi admirată astăzi a fost ctitorită cu ajutorul lui Ioanichie Konachi în anul 1840. Biserica este construită integral din piatră şi cărămidă şi poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. Sfântul lăcaş este construit în stil moldovenesc, are un plan treflat cu puternice influenţe bizantine.
Impresionantă este şi catapeteasma sfintei biserici, care este realizată din lemn de tei, având o înălţime 21 metri şi lăţimea de 7,7 metri. Arcul este împodobit cu sculpturi ce par frânte din loc în loc. Deasupra uşilor diaconeşti se află un panou încadrat în sculpturi ce înfăţişează struguri şi foi de viţă. Cele 12 praznice împărăteşti, aşezate în câte trei zone, de o parte şi de alta, sunt încadrate cu sculpturi şi mici colonete.

Foarte bogate în sculpturi sunt şi coloanele în formă de torsadă care despart în trei panouri icoanele Sfinţilor Apostoli. Trebuie să ştiţi că multe din icoane şi obiecte au fost mutate de regimul comunist în direcţii necunoscute, după anul 1960.

Nu putem să nu amintim faptul ca la data de 23 august, odată cu regimul instaurat atunci, au început şi cele mai grave repercusiuni. Propaganda ateistă sovietică şi materialismul ideologic a făcut ca Mănăstirea Bujoreni să fie închisă, iar călugăriţele alungate.
În 1993, Mănăstirea Bujoreni a fost redeschisă, iar acum este una dintre cele mai frumoase din judeţul Vaslui.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 6330.

Sursa foto: www.planetariu-barlad.ro