Statuia lui Ioan Nepomuk

Preot de origine germanică, Ioan Nepomuk s-a născut în localitatea Pomuk, din Boemia de vest în anul 1345. În timpul arhiepiscopului Johann von Jenstein, a fost vicar în Praga anului 1389. Din funcţia de vicar, Nepouk se opune regelui Wenzel al IV-lea, neacceptând abatele propus şi numit. Amestecul în aceste intrigi i-a adus moartea, la doar 48 de ani fiind aruncat în râul Vltava. Însă legenda spune că Ioan Nepopuk ar fi murit din cauza respectului pentru sacramentul spovedaniei şi nu a fost de acord să-i divulge regelui Wenzel păcatele confesate lui de soţia acestuia. În anul 1721 a fost canonizat ca sfânt, fiind protectorul Boemiei, al preoţilor, plutaşilor, morarilor, corăbierilor, a podurilor şi a celor care păstrează o taină. Mormântul său este în Catedrala din Praga şi este unul dintre cele mai frumoase capodopere, fiind acoperit cu 16 tone de argint.

Statuia lui Ioan Nepomuk a fost realizată de un sculptor din Boemia din piatră şi cărămidă în stil baroc şi îl reprezentă pe sfânt îmbrăcat în haine bisericeşti, cu stele deasupra capului şi ţinând în mâna dreaptă un crucifix, fiind cea mai mare reprezentare a lui pe teritoriul ţării. Aceasta a fost instalată iniţial în Piaţa Mare în anul 1734 de către generalul conte Francisc Anton Wallis, guvernator al Transilvaniei. Există o legendă referitoare şi la amplasarea statuii care spune că în secolul al XVIII-lea, în timpul Contrareformei, iezuiţii reveniţi la Sibiu, au construit o mănăstire şi o biserică, iar sub turnul acesteia din urmă au amplasat statuia Sfântului Nepomuk. Cum populaţia de confesiune evanghelică nu lua în considerare acest sfânt, acest lucru a fost benefic pentru catolicii care au aşezat la vedere statuia pe podul din faţa Porţii Ocnei. Odată cu dărâmarea porţii, statuia a fost îngropată sub ruine, de unde generalul Franz Wallis a ordonat salvarea acesteia şi mutarea în Piaţa Mare. După amplasarea în inima Cetăţii, locuitorii de confesiune evanghelică au încercat în multe rânduri să o distrugă. Pentru protejarea statuii, magistratul oraşului a decis să pună pază militară, iar cei care insultau sau degradau statuia erau pedepsiţi drastic.

În anul 1862, tot pentru protejarea monumentului, acesta a fost înconjurat de un gard de fier forjat şi au fost instalate cinci felinare pentru iluminat. Aproape un secol mai târziu, în 1948 - după instalarea regimului comunist - statuia lui Ioan Nepomuk a fost trasă de pe soclu cu utilaje grele şi frânghii. Chiar dacă se afla acolo de peste 200 de ani, a fost demontată şi bucăţile sale au fost adunate în faţa casei parohiale bisericii catolice. Transportul până în curtea Bisericii Evanghelice a fost necorespunzător, unde a fost găsită de autorităţile culturale din Sibiu deteriorată şi capul statuii mutilat, Ministerul Artelor hotărând mutarea acesteia în curtea muzeului Brukenthal, unde a fost asamblată.

Aproape 40 de ani, Statuia lui Ioan Nepomuk a stat în curtea muzeului, până în anul 1988, când episcopul catolic Otto Nutz a cumpărat-o pentru suma simbolică de 1 leu şi a mutat-o în curtea casei parohiale a bisericii romano-catolice. Pentru că nu încăpea pe poarta cu boltă s-a hotărât spargerea zidului. Ajunsă „acasă”, statuia participă în anul 2002 la un program de reabilitare. Unii susţineau să fie mutată în Piaţa Mare unde a stat 200 de ani, dar biserica ortodoxă s-a împotrivit şi în orice caz, specialiştii susţineau că nu ar mai fi făcut faţă la o eventuală mutare.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4326

Sursa foto: ro.wikipedia.org