Arhiva SIPA: Desecretizarea, pas cu pas

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a explicat ieri etapele prin care se va face desecretizarea arhivei care a stârnit un imens scandal la nivel naţional

Ministerul Justiţiei a explicat ieri cum se va face desecretizarea arhivei SIPA, după ce Guvernul a adoptat o hotărâre în acest sens. Tudorel Toader a precizat că, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei, o comisie formată din cinci specialişti va analizat documentele pe parcursul a trei ani. „Intrăm în fondul arhivei, cu bunele şi relele pe care le poate conţine. Se constituie o comisie din cinci membrii care sunt certificaţi ORNISS să aibă acces la informaţii secrete de stat. Nu ştim dacă sunt secrete de stat acolo, personal cred că da. Comisia are un termen de trei ani în care, practic, arhiva trebuie desfiinţată”, a declarat ministerul Justiţiei.
Astfel, în termen de cinci zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, se va face propunerea de constituire a comisiei. Din aceasta vor face parte doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, doi ai Secretariatului General al Guvernului şi un reprezentant al ANP. De asemenea, vor mai fi trei supleanţi, câte unul de la fiecare instituţie, şi doi secretari ai comisiei, a explicat ministrul. „În arhivă, cred eu, vom găsi documente care ţin de viaţa privată. Respectând dreptul la viaţă privată, acelea nu vor fi făcute publice. Persoanele la care se referă informaţiile pot să vină să le vadă. (..) Pot fi găsite în arhivă secrete de serviciu, pot fi declasificate prin ordin al Ministerului Justiţiei. După declasificare, vor fi trei categorii de informaţii: elemente de viaţă privată, elemente de natură a contura existenţa, săvârşirea, unei fapte penale, le vom trimite la Ministerul Public. În acele înscrisuri de serviciu putem găsi informaţii de interes public la care veţi avea acces în limitele interesului public. Secretele de stat vor urma regimul legal”, a mai spus Tudorel Toader.
Ministrul a explicat că în arhivă sunt documente privind dovada vechimii unor angajaţi ai ANP care vor fi trimise instituţiei. În privinţa documentelor cu valoare culturală istorică, acestea vor fi trimise la Arhivele Naţionale. „Pe parcursul celor trei ani de zile veţi avea acces la informaţiile de interes public, vom respecta dreptul la viaţă privată, vom sesiza Ministerul Public unde e cazul, vom transfera la arhivele naţionale unde e cazul, vom da la ANP documentele justificative pentru vechimea în muncă. Personal, doresc ca la trei ani de zile de la începerea activităţii, acolo să fie un spaţiu gol pe care să scrie pe uşă Aici a fost arhiva SIPA”, a declarat Tudorel Toader.
Promite transparenţă totală
În ceea ce priveşte numele şi rapoartele întocmite de comisiile care au avut acces în arhiva SIPA, ministrul a precizat că nu au putut fi făcute publice până în prezent pentru că erau informaţii secrete. „Hotărârea de Guvern produce efecte din momentul publicării în Monitorul Oficial şi atunci veţi vedea şi alte nume care au vizitat arhiva, altele decât cele 22 prezentate”, a spus Toader.
Referitor la criticile aduse la preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, care susţinea că nu au fost consultaţi magistraţii şi că proiectul de hotărâre privind desecretizarea arhivei nu a fost în dezbatere publică, ministrul Justiţiei a precizat că este în dezbatere încă din luna iulie a anului trecut. „Problema transparenţei decizionale este îndeplinită cu mult peste cerinţele minimale pe care le prevăd cerinţele legale. În legătură cu acest proiect de hotărâre de guvern desecretizarea şi-au exprimat punctele de vedere CSM, Ministerul Justiţiei, Asociaţia Magistraţilor din Românie, Uniunea Judecătorilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România. Cred că afirmaţiile publice referitoare la lipsa de transparenţă sunt în mod evident lipsite de fundament”, a mai spus Toader. Dan CONSTANTINESCU