Ce prevede noua grilă a salarizării bugetarilor

Potrivit proiectul Legii privind salarizarea personalului bugetar, cel mai mic salariu va fi de 1.625 lei, iar cel mai mare de 22.000 lei 

Conform proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu de bază va fi de 1 la 13. Proiectul propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei. Legea ar urma să fie aplicată de la 1 iulie 2017 şi se va extinde până în anul 2021, fără a se preciza însă şi procentul anual de creştere. Proiectul mai prevede ca, în situaţia în care salariile de bază/soldele funcţiilor de bază/salariile funcţiilor de bază/indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare avute în luna iunie 2017 sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege, să se păstreze cuantumurile avute în luna iunie 2017. De asemenea, sporurile, majorările, indemnizaţiile, compensaţiile, premiile şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în anexele la lege se stabilesc astfel încât procentul de creştere a cuantumului total rezultat să nu fie mai mare decât procentul de creştere a salariilor de bază, pe toată perioada de aplicare etapizată a legii.
Potrivit documentului, în termen de 60 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial, Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor elabora Norme metodologice de aplicare a acesteia.
Sindicaliştii au deja obiecţii
Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, susţine însă că Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este una „proastă” şi trebuie lucrat mai mult pentru a face o lege adecvată. „În continuare sunt excluse entităţi, în mod nejustificat, precum BNR, ASF, etc. Baza 1 este prevăzută la 1.625 lei, deci datorită creşterii salariului minim la 2.000 lei, primele 41 de clase sunt comprimate; de aici şi încercarea prin studiu a acestui guvern de a îngheţa salariul minim garantat în plată pe economie. În practică, se va continua apariţia aplicării neunitare, deoarece Ministerul Muncii nu îşi asumă aplicarea printr-o metodologie unitară. Aplicarea atât în gestiune cât şi la control este lăsată la nivel de ministere, deci a interpretării personale a unor persoane de la departamentele de resurse umane”, afirmă Bogdan Hossu. Acesta declară că proiectul generează ambiguitate, pentru că se dau creşteri procentuale, care vor genera „interpretări personale”, în loc să se dea câte o grila clară pentru fiecare an de aplicare. „Se dau 116 clase (valorile lor nu sunt respectate totdeauna, vezi cazul preşedintelui României prevăzut cu 22.000 lei, nu 21.450 lei cât este în anexă), dar care au pasul foarte diferenţiat, astfel: pas 1% pentru intervalele 1.625 - 1.678 lei şi între 1.742 - 1.800 lei, pas de circa 0,2% în intervalele 1.678 - 1.742 şi între 1.800 - 1.872 lei, apoi pasul variază în medie în jur de 2,8%, mai puţin când se saltă la înalţii demnitari - salt de 14% şi 10%”, subliniază Bogdan Hossu.
Scad sporurile
Totodată, preşedintele „Cartel Alfa” precizează că se scade valoarea sporurilor pe persoană la 25%, plus sporurile de performanţă. „Sporurile de performanţă sunt lăsate să fie stabilite de către ordonatorul principal, deci se introduce un mecanism mafiot de performanţă; criteriile nu sunt definite sau clarificate, fiind lăsate, împreună cu procedura de stabilire, la latitudinea angajatorului. Câţi au calitatea, pregătirea de a face acest lucru? Se introduce un spor de până la 30% pentru posturi greu ocupabile pentru 12 luni, posturi care nu se definesc şi nu se spune ce se întâmplă după 12 luni”, mai comentează liderul sindical.
Dan CONSTANTINESCU

„Se introduce un mecanism mafiot de performanţă” - Bogdan Hossu, liderul CNS „Cartel Alfa”