De ce plătesc agricultorii apa care se scurge în mare

Ministrul Agriculturii a răspuns ieri întrebărilor adresate pe tema sistemelor de irigaţii, ridicate de producători în cadrul Comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor  

Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a declarat ieri, la şedinţa Comisiei pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor, că nu înţelege de ce agricultorii trebuie să plătească apa din canalele de irigaţii. „Nu înţeleg de ce plătim apa folosită la irigaţii, că dacă nu o iau eu se duce în mare, pe când eu aduc plus valoare, ajut economia. Dacă nu iau apa din Siret, ea se duce în Dunăre şi de acolo în mare, deci la revedere”, a spus Baciu. În replică, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat că 80% din preţul apei pe care o folosesc fermierii se duce în energia electrică de care au nevoie motopompele. „Din costul pentru irigaţii, 80% e reprezentat de energie. Asta este marea problemă. De aceea am intervenit în 2011 pentru a reduce preţul la energie şi de aceea vrem să schimbăm pompele acelea, pentru ca preţul energiei să fie cât mai mic. Avem costuri foarte mari, pentru că avem infrastructura din anii '70. Noi pompăm în amonte, dar în momentul de faţă studiem posibilitatea ca din barajele pe care le avem să folosim apa şi pentru sistemele de irigaţii şi să putem iriga gravitaţional”, a declarat ministrul agriculturii. Potrivit acestuia, la un moment dat ar trebui discutat cu Ministerul Mediului pentru folosirea apei din pânza freatică. „Astăzi este interzis. E o chestiune pe care trebuie să o privim în viitor”, a mai spus Constantin. Ministrul a reiterat că pentru reabilitarea sistemului principal de irigaţii este nevoie de un miliard de euro, sumă care ar putea fi recuperată în trei ani. „Valoarea despăgubirilor cauzate de secetă în 2007 a fost de 370 de milioane de euro, iar noi vorbim de un miliard de euro necesar pentru a investi în infrastructura de irigaţii. În trei ani cu secetă, din păcate, dăm despăgubiri cât am avea nevoie pentru a reabilita sistemul de irigaţii, care ne va ajuta pe o perioadă de 40-50 de ani”, a spus Constantin. Pe de altă parte, ministrul a precizat că realizarea canalului Siret-Bărăgan ar necesita o investiţie totală de 12 miliarde de euro, de pe urma căreia ar putea fi irigate 450.000 de hectare.
Apă ar fi, dar nu şi echipamente
Potrivit lui Constantin, infrastructura principală de irigaţii cauzează pierderi foarte mari, deoarece canalele nu sunt impermeabilizate. „Din 2004, fermierii au văzut că nu se mai investeşte în sistemul de irigaţii care nu e al statului şi atunci nu şi-au mai cumpărat echipamente. Astăzi, chiar dacă au posibilitatea să irige nu o fac, pentru că nu au echipamente. Ei pot achiziţiona echipamente prin măsura 4.1, deschisă de trei luni. Infrastructura principală cauzează pierderi foarte mari din cauza canalelor neimpermeabilizate. Ea trebuie să rămână la stat, pentru că e vorba de siguranţa naţională”, a subliniat Constantin. Un alt aspect semnalat de şeful de la Agricultură vizează faptul că multe dintre sistemele de irigaţii din ţară au fost distruse pentru că a face loc cartierelor de locuinţe. „Din 2004 până în prezent au existat foarte multe organizaţii care au preluat o suprafaţă foarte mare de irigaţii, dar ea a fost vândută la fier vechi”, a susţinut Daniel Constantin. Dan CONSTANTINESCU

* * *
„Dacă nu iau apa din Siret, ea se duce în Dunăre şi de acolo în mare, deci la revedere” - Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR