Fără graţiere pentru corupţi!

Aceasta este concluzia asociaţiilor magistraţilor, în urma întâlnirii avute cu noul ministru de justiţie, Florin Iordache

Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor au avut o întâlnire cu ministrul Justiţiei, Florin Iordache, în cadrul căreia au precizat că resping adoptarea unei legi privind amnistia. În opinia lor, o eventuală lege a graţierii trebuie să vizeze doar infracţiuni cu un redus grad de pericol social şi să excludă infracţiunile de corupţie.
Potrivit unui comunicat al UNJR, în cadrul întâlnirii care a avut loc în urmă cu două zile au fost discutate subiecte de interes comun privind problemele curente cu care se confruntă sistemul judiciar şi implementarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea actului de justiţie. Unul dintre subiectele abordate s-a referit la o lege a amnistiei şi graţierii. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au subliniat că amnistia şi graţierea sunt două instituţii diferite, cu meniri diferite şi efecte diferite. „Astfel, dacă graţierea are ca efect iertarea de pedeapsă şi este folosită, într-adevăr, şi ca soluţie în cazul suprapopulării penitenciarelor, pedeapsa aplicată nemaiexecutându-se, în cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice. Amnistia e o cauză de încetare a procesului penal şi şterge consecinţele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordându-se, de regulă, pentru anumite tipuri de infracţiuni, la schimbarea unor regimuri politice, când noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor”, declară magistraţii.
Graţiere doar pentru faptele minore
În ceea ce priveşte o eventuală graţiere, UNJR susţine că această măsură este justificată de supra-aglomerarea şi condiţiile inumane din penitenciare, lucru evidenţiat de repetatele condamnări la CEDO. „În opinia UNJR şi AMR, o eventuală lege de graţiere trebuie să vizeze doar infracţiuni cu un redus grad de pericol social şi care să excludă infracţiunile de corupţie. În vederea găsirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a graţierii ar fi binevenită o dezbatere publică, purtată cu argumente factuale şi raţionale”, au mai spus magistraţii. UNJR şi AMR au mai susţinut necesitatea implementării soluţiilor enumerate în „Memorandumul privind Justiţia”, document programatic ce prezintă o serie de soluţii principale pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar. Memorandumul a fost votat de majoritatea covârşitoare a adunărilor generale ale judecătorilor, în perioada septembrie - octombrie 2016. Un alt subiect asupra căruia s-a convenit a fost necesitatea aplicării de îndată a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ce obligă Ministerul Justiţiei la eliminarea inechităţilor salariale din sistemul judiciar.
Noi legi ale Justiţiei
Participanţii au agreat, de asemenea, reluarea discuţiilor atât în ceea ce priveşte modificarea Legilor Justiţiei, cât şi necesitatea aducerii unor corecturi Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă, magistraţii urmând a trimite Ministerului Justiţiei propuneri concrete în acest scop. Un alt punct important în discuţie a fost legat de găsirea de soluţii pentru degrevarea instanţelor de judecată, prin luarea unor măsuri care să aibă ca rezultat scăderea numărului de dosare.

Un alt subiect pe agenda de discuţii a ţinut de răspunderea magistraţilor. În acest sens, AMR şi UNJR au susţinut că orice discuţie pe această temă trebuie să pornească de la analizarea cadrului legal deja existent, premisa susţinută în mod repetat în spaţiul public că nu ar exista o răspundere a magistraţilor fiind nefondată. Astfel, AMR a subliniat că, în ceea ce priveşte răspunderea penală, magistraţilor li se aplică acelaşi Cod penal ca oricărui cetăţean. Dan CONSTANTINESCU

„O eventuală lege de graţiere trebuie să vizeze doar infracţiuni cu un redus grad de pericol social şi care să excludă infracţiunile de corupţie” - asociaţiile magistraţilor