Harta abandonului şcolar

Potrivit specialiştilor, abandonul şcolar este favorizat de situaţia economică precară, mediul familial dezorganizat, exodul părinţilor în străinătate şi lipsa locurilor de muncă pentru tineri 

Abandonul şcolar este una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă învăţământul din România, se arată într-un pliant al Institutului Naţional de Statistică (INS) publicat pe pagina sa de Facebook. „Fenomenul generează efecte negative la nivel de individ şi asupra întregii societăţi. Motivaţia abandonului şcolar, potrivit cercetărilor statistice în domeniu, o reprezintă, cel mai frecvent, situaţia economică precară, mediul familial dezorganizat, exodul părinţilor în străinătate şi lipsa locurilor de muncă atractive pentru tineri”, se arată în document.
Conform publicaţiei statistice „Proiectarea populaţiei şcolare din România la orizontul anului 2060”, în anul 2013/2014, rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial a fost de 1,5% (1,3% în învăţământul primar şi 1,9% în învăţământul gimnazial). Cea mai mare valoare a ratei abandonului s-a înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri, de 7,9%. În cadrul învăţământului liceal şi profesional, în anul şcolar 2013/2014 rata abandonului a fost de 2,9%. Astfel, „în varianta constantă”, numărul populaţiei rezidente preşcolare şi şcolare de 0-23 ani ar urma să cunoască o diminuare, de la 3,7 milioane persoane în anul 2015, la 2,1 milioane persoane în anul 2060.
Preşcolarii, din ce în ce mai puţini
Pe grupe de vârstă, cea mai mare scădere ar urma să se înregistreze la copiii de 3-5 ani (-45,4%). De asemenea, cea mai mică scădere se va înregistra la grupa elevilor de 15-18 ani, cu 39,9% (de la 692,9 mii elevi la 416,1 mii elevi). Pe sexe, scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare ar fi mai mare pentru populaţia rezidentă feminină (-42,6%) decât pentru cea masculină (-42,3%). În profil teritorial, scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare va fi resimţită în toate judeţele. Cele mai mici scăderi relative (sub 22,0%) se vor înregistra în judeţele Ilfov (-21,6%) şi Braşov (-20,7%). Judeţul care ar înregistra cea mai mare diminuare a populaţiei preşcolare şi şcolare este judeţul Gorj (-69,8%), mai menţionează publicaţia.
Printre cele mai afectate judeţe de scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare se vor număra Botoşani, Brăila, Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea (cu peste 60%). Judeţele mai puţin afectate, care vor înregistra reduceri între 23,0% şi 30,0%, vor fi Bacău, Constanţa, Neamţ, Sibiu şi Suceava.
Dan CONSTANTINESCU

Printre cele mai afectate judeţe de scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare se vor număra Botoşani, Brăila, Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea