Isărescu, despre creşterea salariilor: „Întrebaţi istoria!”

Deşi a evitat să se pronunţe pe o lege care nu este încă promulgată, guvernatorul Băncii Naţionale a făcut trimitere la perioadele electorale trecute  

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a evitat, din nou, să se pronunţe cu privire la impactul pe care îl va avea majorarea salariilor din sectorul public, aprobată în Parlament, asupra macrostabilităţii economice, pe motiv că actul normativ nu este încă promulgat. Cu tote acestea, şeful BNR a făcut trimitere la experienţele anterioare din anii electorali, când anumite măsuri populiste au fost „reversate” după alegeri. „Întrebaţi istoria, pentru că am mai trecut prin perioade electorale şi după alegeri s-au luat anumite măsuri. Noi, ca bancă centrală, evităm să facem comentarii. Să le vedem promulgate. Să vă uitaţi în istorie, să vedeţi variante de a soluţiona astfel de probleme”, a declarat ieri Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Potrivit acestuia, impactul acestor măsuri va putea fi detaliat numai după ce va exista configuraţia bugetară pe 2017, pentru a vedea cum se vor înscrie în aceasta. „Bugetul pe anul viitor se va construi destul de greu. Dar noi, economiştii, discutăm pe bază de cifre, pe care în acest moment nu le avem”, a mai spus Isărescu.
Referitor la măsurile cuprinse în Codul Fiscal, programate să intre în vigoare la începutul anului viitor, respectiv reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a supraaccizei la carburanţi, guvernatorul BNR a spus că o eventuală amânare a lor ar avea la bază decizii politice, pe care BNR „nu are cum să le anticipeze”.
Se bucură pentru respingerea dării în plată
În ceea ce priveşte Legea privind darea în plată, Mugur Isărescu este de părere că s-au făcut „o serie de progrese şi clarificări”, prin reintroducerea actului normativ în cadrul Codului Civil în baza deciziei Curţii Constituţionale, în sensul că un judecător va decide, de la caz la caz, dacă o cerere de dare în plată este justificată sau nu. „Cu trimiterea Legii privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric la Curtea Constituţională şi reintroducerea Legii dării în plată în cadrul Codului Civil prin decizia CCR, noi apreciem că riscurile sunt diminuate. Dar aşteptăm explicaţiile Curţii Constituţionale, pentru că noutatea este foarte importantă, această impreviziune, cum spun dânşii, şi trimiterea în faţa unui judecător, pentru ca, de la caz la caz, să se stabilească dacă o solicitare de dare în plată se justifică sau nu şi cum trebuie făcută”, a mai declarat guvernatorul BNR. Potrivit acestuia, modalitatea de aplicare a Legii dării în plată, decisă de CCR, reprezintă o formulă juridică a principiului economic pe care l-a enunţat şi BNR, respectiv, împărţirea poverii. „Împărţirea poverii, nu a riscurilor, pentru că băncile nu au cum să împartă riscurile, pentru că au contracte. Împărţirea poverii înseamnă restructurarea creditului, analiza caz cu caz şi abordarea bilaterală, nu otova, şi abordarea caz cu caz, la fiecare credit şi în faţa unui judecător”, a mai spus Isărescu.
Cât priveşte alegerile din SUA, şeful BNR le-a trecut la capitolul „presiuni inflaţioniste”, alături de alţi factori externi, precum deciziile la nivelul ţărilor exportatoare de petrol. „Factorii externi împing mai degrabă inflaţia în jos”, a mai spus Mugur Isărescu, arătând că, în schimb, factorii interni trag inflaţia în sus, pe fondul creşterii cererii de mărfuri. Dan CONSTANTINESCU

„Bugetul pe anul viitor se va construi destul de greu” - Mugur Isărescu