Noi proteste privind graţierea colectivă

Un grup de ONG-uri a cerut ieri retragerea proiectelor de ordonanţă privind graţierea colectivă propuse de PSD * de asemenea, Parchetul General a venit cu soluţii alternative pentru descongestionarea penitenciarelor

Asociaţia non-guvernamentală APADOR-CH susţine că proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) privind graţierea este redactat „în grabă şi neglijent”, la unele prevederi putând avea beneficii cei care au comis omoruri, violuri, acte de terorism, crime împotriva umanităţii. În acest sens, ONG-ul cere retragerea proiectelor de ordonanţă, alături de alte şapte organizaţii. Reprezentanţii asociaţiei susţin că o decizie de graţiere colectivă nu ar rezolva supraaglomerarea din penitenciare şi declară că proiectului actual îi lipseşte şi corelarea unor texte legale. „Concret, în articolul 2 al proiectului se prevede graţierea parţială (cu o doime) a pedepsei aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani ori persoanelor diagnosticate, prin expertiza medico-legala, cu boli incurabile în faze terminale. Dintr-o omisiune de corelare, articolul 3 alineatul 4 din proiect nu prevede exceptarea de la graţierea parţială pentru niciun fel de infracţiuni, astfel că este posibil ca de graţierea parţială (1/2 din pedeapsă sau chiar a restului de pedeapsă) să beneficieze şi cei care au comis omoruri, violuri, tâlhării, pedofilie, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, crime împotriva umanităţii”, arată APADOR-CH. Mai mult, asociaţia spune că de graţiere vor putea beneficia şi Ion Iliescu, Petre Roman, alături de ceilalţi învinuiţi în dosarul Mineriadei, proaspăt redeschis tot după o condamnare a statului român la CEDO, sau în dosarul Revoluţiei. Totodată, se solicită înlocuirea din textul proiectului a sintagmei „persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani”, cu una mai precisă, care să permită aplicarea actului normativ „fără verificări şi anchete suplimentare”.
Închisori în locul cazărmilor dezafectate
Ca o soluţie pentru supraaglomerarea din penitenciare, Parchetul General a propus ieri transferul unor unităţi militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la Ministerul Justiţiei şi transformarea lor în închisori. Parchetul General a precizat, după publicarea proiectelor privind graţierea şi modificarea codurilor penale, că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative printr-o ordonanţă a Guvernului, mai ales că nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor.
În context, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) anunţă că bugetul pentru acest an va fi mai mic, sumele pentru anul acesta fiind stabilite pe baza cheltuielilor din 2016, când instituţia a restituit la buget aproape 30 de milioane de euro, bani necheltuiţi. „S-au înlăturat sumele care au fost restituite la buget de către ANP şi sumele restituite la buget s-au datorat imposibilităţii efectuării unor investiţii sau altor cheltuieli care trebuiau efectuate în cursul anului trecut. Este o sumă de 30 de milioane de euro”, a declarat Constantin Sima, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Bugetul ANP pe anul 2016 a fost de peste 1,269 miliarde lei. Din această sumă, peste 1,19 miliarde de lei au fost ca subvenţie de la stat, iar restul din venituri proprii. Anul trecut, imediat după instalarea în funcţie, directorul ANP Marius Vulpe declara că mare parte a acestor bani se duc pe cheltuielile de personal, circa 70%, iar restul pe bunuri şi servicii. În acest sens, Vulpe preciza este nevoie de suplimentare cu destinaţie clară pentru crearea de noi spaţii de detenţie. Dan CONSTANTINESCU

1,269 MILIARDE LEI
A fost bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe 2016