Parlamentul penalilor

Nu mai puţin de 14 aleşi s-au ales în acest an cu cereri de începere a urmăririi penale şi arestare preventivă

Camera Deputaţilor şi Senatul au primit, în 2014, cereri din partea justiţiei de încuviinţarea începerii urmăririi penale şi de arestare preventivă a 14 parlamentari, jumătate dintre acestea fiind respinse şi jumătate au fost aprobate pe bandă rulantă la sfârşitul anului, după prezidenţiale. În prima parte a anului, parlamentarii au respins toate cererile de începere a urmăririi penale sau de arestare preventivă, curentul de opinie majoritar, atât în rândurile coaliţiei, cât şi chiar a unei părţi din opoziţie fiind ca nicio solicitare DNA referitoare la arestarea vreunui parlamentar, indiferent de partid, să treacă la vot. Un prim semn al acestei „înţelegeri” tacite a fost dat în cazul deputatului Florin Popescu, fost PDL, pentru care DNA a cerut avizul Camerei Deputaţilor în vederea arestării preventive, pentru folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Popescu ar fi cerut administratorului unei societăţi 50.000 - 60.000 pui grill pentru distribuirea lor în campania electorală a PDL.
Următorul a fost deputatul Daniel Chiţoiu, fost ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, pentru care DNA a cerut aviz pentru începerea urmăriirii penale în dosarul „Carpatica”, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor.
Camera Deputaţilor a respins însă, prin vot secret cu bile, cu 108 voturi pentru şi 248 împotrivă, solicitarea Parchetului.
Şi la Senat, parlamentarii au respins, în 2 iunie, cererea de arestare preventivă a senatorului PNL Marius Isăilă, cu 104 voturi împotrivă şi doar 15 pentru. Isăilă era suspectat că ar fi solicitat, potrivit procurorilor, în 2012, mită de 200.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a controlului ANAF, el fiind la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor.
Schimbare de atitudine după alegeri
Lucrurile s-au schimbat imediat după turul doi al prezidenţiale din 16 noiembrie, când preşedintele ales Klaus Iohannis a cerut convocarea Parlamentului pentru a încuviinţa cererile de arestare a unor parlamentari şi pentru a discuta şi „pica” legea amnistierii şi graţierii. Chiar pe 18 noiembrie, Camera Deputaţilor a aprobat, pe bandă rulantă, toate solicitările existente pe ordinea de zi de arestare preventivă şi a respins legea amnistierii şi graţierea unor pedepse. Astfel, după mai multe amânări, deputaţii au aprobat încuviinţarea arestării preventive pentru deputatul PC Ion Diniţă, dar şi pentru deputatului PNL Mircea Roşca. În aceeaşi zi, deputaţii au încuviinţat arestarea preventivă a deputatului PSD Ion Adam, urmărit penal în acelaşi dosar în care e cercetat şi Viorel Hrebenciuc (PSD). Acesta şi-a dat însă demisia din Camera Deputaţilor imediat după ce Parchetul a cerut încuviinţarea arestării sale preventive. Alte nume sonore pentru care Parlamentul a încuviinţat urmărirea penală sunt cele ale senatorilor Ecaterina Andronescu (PSD) şi Şerban Mihăilescu (UNPR), cercetaţi în dosarul licenţelor Microsoft. 

Parlamentul a vacantat, în acest an, şi mandatele parlamentarilor Sorin Roşca Stănescu, Gheorghe Coman şi Relu Fenechiu, condamnaţi definitiv