Se închid orfelinatele!

Oficiali din Guvern spun că în următorii patru ani ar putea fi închise jumătate dintre centrele de plasament de tip clasic 

Secretarul de stat în Ministerul Muncii Oana Ţoiu a declarat ieri că există intenţia ca în următorii patru ani să fie închise mai mult de jumătate din centrele de plasament de tip clasic. Aceasta a subliniat totuşi că acest lucru nu se poate realiza înaintea identificării unor alternative. „În momentul acesta, intenţia e ca în următorii patru ani să închidem mai mult de jumătate din centrele rezidenţiale tipice pe care le avem, iar prin acest lucru înţelegem reintegrarea copiilor în familii, în case de tip familial, la asistenţii maternali, reintegrarea în comunitate. Adopţia e doar unul dintre instrumente”, a declarat secretarul de stat. Potrivit acestuia, închiderea instituţiilor de plasament nu se poate face „de azi pe mâine”. „Ce putem să facem acum e să ne asigurăm inclusiv în eforturi interministeriale că alocăm resurse pentru asta, că o facem cu grijă şi cu implicarea direcţiilor de protecţie a copilului. Ce putem face însă de pe azi pe mâine e să ne asigurăm în procesul de inspecţie şi verificare că există mai puţine deraieri de la standarde de calitate”, a afirmat Ţoiu, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi UNICEF.
Oana Ţoiu a menţionat că în momentul de faţă există 77 de centre rezidenţiale de tip clasic publice şi patru private. Potrivit acesteia, un centru se închide atunci când e clar ce se întâmplă cu copiii, iar aceştia au alternative. „Nu închidem centrul şi apoi căutăm soluţii. Închiderea centrului vine după implementarea soluţiilor pe teren”, a explicat oficialul guvernamental.
Zeci de mii de copii, la mila statului
La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Gabriela Coman, a declarat că în România copiii intră prea repede în sistemul de protecţie specială şi ajung să petreacă în cadrul acestuia aproximativ 7,5 ani, ieşind relativ greu, „fie prin reintegrare, fie prin adopţie, fie prin pregătire socio-profesională pentru viaţa independentă”.
În acest sens, UNICEF şi Banca Mondială au realizat un studiu care a relevat nevoia de intervenţie pentru a preveni intrarea copilului în sistemul de protecţie specială, dar şi pentru a creşte calitatea îngrijirii copilului aflat în sistem. „Ieşirea din sistem a fost abordată pe două căi: un mare proiect pentru pregătirea dezinstituţionalizării şi închiderii centrelor de plasament de tip clasic şi un pachet legislativ important pe adopţie”, a completat Coman.
Conform datelor furnizate de Gabriela Coman, în momentul de faţă, în România există 57.581 de copii în sistemul de protecţie specială, dintre care aproximativ o treime sunt plasaţi la rude, o altă treime sunt în grija asistenţilor maternali, iar o altă treime se află în centre de plasament clasice sau în căsuţe de tip familial, atât în servicii publice, cât şi private. Dintre aceştia doar 3.250 sunt adoptabili, deoarece mulţi ajung în acest sistem din cauza stării materiale sau de sănătate precară a părinţilor.

77
Este numărul centrelor rezidenţiale pentru copii de tip clasic existente la nivel naţional, la care se adaugă patru centre private