Sute de reclamaţii, puţine sancţiuni

Colegiul Medicilor a prezentat ieri un raport al activităţii pe 2016 * acesta cuprinde sancţiuni cu mustrare pentru medici în urma cărora unii pacienţi au decedat 

Potrivit Colegiului Medicilor din România, în anul 2016 au fost depuse 684 de reclamaţii cu privire la actul medical săvârşit în sistemul de sănătate, dintre care 160 au ajuns în atenţia Comisiei Superioare de Disciplină a acestui for, care a dispus mustrare sau avertisment în 23 de cazuri şi în alte trei a hotărât excluderea. În 2016, Comisia Superioară de Disciplină a adoptat 140 de decizii, fiind intimaţi 157 de medici. Cele mai multe reclamaţii au vizat specialităţile de chirurgie (35 de cauze), obstretică-ginecologie (24 de cauze) şi cardiologie/medicină internă (13 cauze). Aceste reclamaţii s-au soluţionat cu 108 decizii de nesancţionare, 23 de decizii de retrimitere a dosarului la colegiul teritorial pentru analiză sau respingerea ori retragerea plângerii. Colegiul Medicilor din România a dispus sancţiuni în doar 17% din situaţiile reclamate, astfel au fost luate 16 decizii de mustrare, 7 decizii de avertisment şi 3 situaţii în care s-a dat vot de blam, adică excluderea medicului din sistemul sanitar.
Printre cauzele care au dus la aplicarea sancţiunilor de mustrare se numără ,,lipsa testării pentru alergia la medicamente, deşi familia a declarat alergie la antialergice; pacientul decedat”, ,,neefectuarea EKG şi a analizelor medicale la internarea pacientului; pacientul decedat”, sau ,,gravida nu a fost examinată peste 7 ore, nu s-a efectuat examen ecografic; nou-născut decedat”.
Diagnostic greşit şi pense uitate în abdomenul pacientului
Printre motivele care au dus la sancţionarea cu avertisment a medicilor se numără ,,două pense de hemostază uitate în abdomenul bolnavului”, ,,diagnostic greşit şi perioadă prelungită de recuperare a pacientului”, sau ,,exercitarea fără drept a specialităţii de chirurgie plastică - pacientă decedată”. Cele trei voturi de blam (excludere) au fost date pentru ,,depăşirea competenţelor profesionale - pacient decedat”, ,,folosirea deficitară a forcepsului pentru extragerea fătului - nou-născut decedat” şi ,,medicul nu a făcut consult ATI complet, supraveghere post-anestezică defectuasă - pacientă decedată”.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România spune că, deşi sunt 13 situaţii în care pacientul sau nou-născutul au decedat, s-a dispus excluderea a doar trei dintre medicii intimaţi deoarece situaţiile au diferit în funcţie de circumstanţe. „Poate să existe o greşeală medicală şi o corelaţie directă şi imediată între actul medical şi decesul acestuia. Dar, pacientul poate fi decedat dar decesul să nu se fi datorat în mod direct şi imediat gestului medicului, ci şi altor factori adjuvanţi. Sănătatea nu este un bun comun în accepţiunea juridică, la fel că apa şi aerul. Dar, sigur, este un drept inalienabil al fiecăruia. Sănătatea nu este o marfă, pentru că dacă aşa ar fi, şi boală ar fi o marfă. Colegiul Medicilor din România garantează societăţii că practică profesiei este reglementată şi controlată din interiorul ei în folosul pacienţilor”, a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean.
Medicii, priviţi ca infractori
Potrivit statisticilor, anul trecut, cei aproximativ 60.000 de medici au prestat peste 180 de milioane de servicii medicale, ceea ce înseamnă o medie de peste 8 servicii medicale pentru fiecare locuitor al ţării şi nu mai puţin de 3.000 de servicii acordate de fiecare medic. „Pentru o zi de spitalizare, spitalul primeşte cel mult 60 de euro (270 lei), în condiţiile în care în ţările vestice ziua de spitalizare costă 1.300 euro (5.850 lei)”, se arată în raportul Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul CMR. „Pacientul nu mai vine azi la medic senin, cu încrederea de odinioară, nu mai crede fără să cerceteze şi se întreabă dacă medicul îi vrea binele. Peste toate scandalurile din ultima perioada a apărut ordinul privind feedback-ul pacientului (n.r. - părerea pacientului privind serviciul medical primit). Cui serveşte că pacientul să privească medicul că pe un posibil infractor, iar medicul să privească pacientul că pe un posibil delator? Crede cineva că medicul român este avar, hoţ, infractor, doar pentru că primeşte recunoştinţă adevăratei valori a muncii sale direct de la pacient, atâta timp cât statul nu este în stare să recunoască, s-o asume şi s-o plătească?”, a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România. Dan CONSTANTINESCU

180 MILIOANE
Este numărul aproximativ al serviciilor medicale prestate anul trecut de medicii din România