Mizele Aradului în competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii 2021

Reprezentanţii Asociaţiei „Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021“ au prezentat pentru ziarul Evenimentul Regional al Moldovei principalele linii directoare pe care vor să-şi construiască strategia culturală * un element inedit în structura industriilor creative din această comunitate este reprezentat de arta vizuală * conceptul de candidatură pentru Arad va fi lansat în dezbatere publică pe 11 martie

Un alt oraş care şi-a anunţat intenţia de a intra în cursa pentru a obţine titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 este Arad. În acest moment reprezentanţii Asociaţiei „Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021“ lucrează la conturarea strategiei culturale, după ce au întâmpinat probleme cu firma Addvances Strategic Solutions din Iaşi.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

„Aradul lucrează la strategia sa culturală pentru perioada următoare. Din nefericire, avem o experienţă extrem de neplăcută cu o companie din Iaşi, care în anul 2014 a câştigat licitaţia publică privind realizarea strategiei culturale a municipiului până în anul 2030, dar în luna ianuarie a renunţat la contract şi s-a retras. Asta ne creează mari probleme şi am solicitat Primăriei Municipiului Arad să acţioneze în vederea reparării prejudiciul. Fiindcă, odată implicaţi în competiţia Capitală Europeană a Culturii, deserviciul care ni se face este foarte mare. Mi se pare de neconceput să permitem o astfel de atitudine şi să expunem eventual şi alte comunităţi unei experienţe negative similare“, a detaliat Andrei Ando, directorul Executiv al Asociaţiei „Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021“.

Conceptul de candidatură va fi prezentat pe 11 martie
Acesta a menţionat că la nivelul judeţului există o strategie culturală care va fi extinsă în colaborare cu Centrul Cultural al Judeţului Arad şi Centrul Cultural al Municipiului. „Aradul lucrează pe baza unor strategii culturale încă din anul 2001, când administraţia locală a derulat un proiect vizând dezvoltarea capacităţilor manageriale, în colaborare cu parteneri canadieni. De atunci, am lucrat permanent cu consultanţi importanţi la nivel naţional şi european, pe baza unor planuri pe termen mediu“, a explicat directorul asociaţiei.

Andrei Ando a anunţat că până la mijlocul anului va fi finalizată strategia. Mai mult, până la data de 11 martie va fi prezentat conceptul de candidatură pentru CEAC 2021 și va fi lansat în dezbatere publică. Proiectul va fi susţinut şi la Bruxelles pe 24 aprilie, iar pe 9 mai va fi prezentat Comitetului Regiunilor.

Principalele obiective
Oficialii Asociaţiei Arad 2021 susţin că principalele trei obiective pe termen lung care vor fi incluse în strategia culturală fac referire la valorificarea resursei umane, derularea unor ample proiecte de mediu şi crearea unor landmarkuri pentru Arad, care să transforme oraşul dintr-o zonă de tranzit într-una de destinaţie. „Pe lângă crearea de noi landmarkuri, vizăm reconversia unor obiective din Arad, reabilitarea unor simboluri locale şi accelerarea pulsului cotidian, prin diversificarea ofertei culturale locale, cu implicarea partenerilor noştri externi. Ce ne propunem noi este crearea unui Arad al secolului XXII, integrat în spiritul european al inovaţiei conjugată cu educaţia şi al capitalizării diversităţii culturale din regiune“, a detaliat directorul Asociaţiei „Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021“.

Apel la unitate în proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană în 2021 FOTO

Oficialii asociaţiei au mai punctat faptul că proiectul Aradului este euro-regional şi va angrena şi oraşe europene din proximitate. Totodată, oficialii administraţiei publice au transmis că principalele atuuri ale comunităţii sunt Cetatea Aradului, Mureşul şi multiculturalismul, elemente ce vor fi valorificate atât în strategia culturală, cât şi în dosarul de candidatură.

Teatru şi cinematografie experimentale
Un criteriu important de care se ţine cont în evaluarea dosarelor de candidatură vizează modul prin care sunt activate industriile creative prezente la nivelul comunităţii. „Avem Facultate de Design extrem de activă în peisajul citadin. Uniunea Artiştilor Plastici coagulează la Arad unii dintre cei mai apreciaţi specialişti la nivel naţional, şi există o generaţie tânără care caută să recupereze decalajul faţă de cei deja aflaţi în prim-plan. Aradul este, încă de la mijlocul deceniului al şaptelea al secolului trecut un important centru al cinematografiei experimentale şi punem mare preţ pe exponenţii artei vizuale. În segmentul teatrului, avem mai multe trupe de teatru tânăr, teatru experimental, teatru nou, care ne sunt partenere în proiect şi pe care le vedem într-o poziţie privilegiată în proiectul nostru. Avem un rezervor de oameni talentaţi, individualităţi remarcabile, active, care conferă Aradului dimensiunea de oraş cultural“, este de părere Andrei Ando.

Dosarul de candidatură al Aradului este pregătit de Asociaţia „Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021“, care a luat fiinţă la 1 octombrie 2014. Colaborează cu Asociaţia şi Centrul Cultural al Municipiului Arad, care şi-a asumat segmentul organizării de evenimente. Preşedintele Asociaţiei este prof. Florin Didilescu, directorul Bibliotecii Judeţene A.D. Xenopol şi fondatorul trupei de teatru francofon Amifran. Director executiv este prof. Andrei Ando, cadru universitar la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad şi director al Centrului Media Regional West. Echipa executivă este formată din trei specialişti, cu experienţă anterioară relevantă în domeniile lor de activitate, respectiv scriere de proiecte, relaţii internaţionale şi comunicare.

„Aradul este un oraş care merită să fie în centrul atenţiei, un oraş cu spirit european, deschis şi receptiv la nou, cu cetăţeni activi şi interesaţi de proiectele pentru comunitate. Oraşul cunoaşte o componentă solidă de voluntariat, datorită nu numai ONG-urilor care activează la Arad, dar şi celor două universităţi şi colegiilor naţionale. Oraşul poartă amprenta culturii occidentale, atât la nivel de infrastructură, cât şi la nivelul mentalului colectiv“ - profesor Andrei Ando, directorul executiv al Asociaţiei „Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021“

Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecţie, noiembrie-decembrie 2015, şi cea de selecţie finală, septembrie 2016. Până acum şi-au anunţat intenţia de a intra în competiţie 11 oraşe – Iaşi, Arad, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş şi Timişoara.

 

Ziarul Evenimentul Regional al Moldovei va prezenta constant, în cadrul campaniei de informare privind competiţia pentru Capitală europeană a culturii 2021, cum se pregătesc şi celelalte oraşe pentru această competiţie. Din dorinţa de a transmite cât mai obiectiv stadiul pregătirilor din întreaga ţară am trimis o listă cu aceleaşi întrebări asociaţiilor şi fundaţiilor constituite şi în celelalte oraşe care şi-au anunţat intenţia de-a depune dosarele de candidatură pentru CEAC 2021.

FOTO Pregătiri pentru Capitală europeană a culturii în 2021 - CLUJ -NAPOCA