Cele mai frumoase sate ale Moldovei FOTO

Dacă Moldova este săracă din anumite puncte de vedere, nu la fel se poate spune despre satele sale * din acest punct de vedere, regiunea e o adevărată bogăţie, satele sale fiind cochete, pline de culoare, adevărate locuri pitoreşti, de o frumuseţe ce-ţi taie respiraţia * peisaje rustice superbe se regăsesc în toate judeţele * de la localităţi care se remarcă prin casele tradiţionale şi peisaje mirifice, până la tradiţii şi obiceiuri, toate atrag anual sute de turişti 

23 de aşezări rurale au râvnit în acest an la titlul de Satul cultural al României, patru dintre ele fiind din Moldova. Este vorba despre Ciocăneşti (Suceava), Vorona (Botoşani), Miroslava şi Ruginoasa (Iaşi), aşezări care se află şi pe harta celor mai frumoase sate ale regiunii. Cioăneşti s-a aflat la a doua candidatură, localitatea fiind câştigătoare şi la prima ediţie (în 2014) a competiţiei organizate de Asociaţia Satului Românesc.

Comuna muzeu
Ciocăneşti este de departe cea mai frumoasă aşezare rurală a Bucovinei. Localitatea este unică în ţară prin decoraţiile care înfrumuseţează casele, toate fiind pictate asemenea ouălor încondeiate cu motive specifice zonei. Până şi biserica din comună are zidurile „încondeiate”. Dar casele încondeiate nu sunt singura atracţie, ci şi o delicatesă culinară specifică zonei - păstrăvul afumat în cobză din cetină de brad. În august, se organizează un festival dedicat păstrăvului, iar în februarie unul dedicat ouălor încondeiate. Comuna Ciocăneşti este atestată din anul 1400, într-un hrisov prin care se notează primirea muntelui Suhard, de către Alexandru cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Poiana Stampei este o altă aşezare frumoasă tot de pe tărâmul sucevean. Satul se află la trecerea dintre Ardeal şi Bucovina în care domină arhitectura bucovineană, cu case mari din lemn şi frumoase decoraţiuni exterioare. La fel de frumoasă este şi Cârlibaba. Localitatea se află într-o zonă muntoasă superbă unde tradiţiile încă se mai păstrează şi unde arhitectura populară e unică. Se spune că este locul în care a descălecat Bogdan Vodă care a ocupat Moldova venind din Maramureş.

Comuna Bălţăteşti şi izvoarele cu apă sărată
Dacă îi întrebi pe turişti care este cea mai frumoasă aşezare rurală din judeţul Neamţ cei mai mulţi vor răspunde Bălţăteşti, după cum afirmă inclusiv operatorii de turism. Cunoscută mai ales pentru staţiunea balneoclimaterică şi izvoarele cu apă sărată descoperite la începutul secolului XVIII de Gheorghe Cantacuzino, localitatea este foarte apreciată de etnologi, dar şi de iubitorii de frumos pentru casele tradiţionale, păstrate şi astăzi în forma de altădată, decorate cu motive autentice pentru realizarea cărora s-au întrecut meşterii din vechime. „În arealul depresiunii Neamţ, există un muzeu etnografic în aer liber în a cărui componenţă se află o structură pe care o numesc Galeria Bălţăteşti. Cei care pătrund în acest spaţiu greşesc privind în grabă capodoperele găzduite aici , fără a le admira. Vizitatorul trebuie să îşi deschidă sufletul în faţa podoabelor de artă ce i se înfăţişează şi a spiritualităţii acestuia”, a declarat Emil Roman, primarul din Bălţăteşti.
În satul cu oameni gospodari, curţile şi casele sunt primenite şi îngrijite de parca trecerea timpul nu le-ar fi atins, iar decoraţiunile sunt atracţia etnografilor. „Florile stâlpilor din fiecare sat poartă amprenta personalităţii meşterilor şi au devenit element decorativ reprezentativ pentru arhitectura unui sat aşa cum traista este pentru costumul popular. Aproape fiecare casă din comuna Bălţăteşti expune o altă formă decorativă la aripile stâlpilor, impresionând prin varietatea ornamentelor”, a declarat Elena Florescu, etnograf.
La fel de frumoasă este şi comuna Vânători, care anul trecut a fost printre finalistele competiţiei Satul Cultural Românesc. Aşezarea este celebră prin Depozitul de Armăsari de la Dumbrava (unic în Moldova), acolo unde şi Ştefan Cel Mare îl ţinea pe Catalan

Raiul de la Pădureni
Dacă întrebi autorităţile Vasluiului care este cel mai frumos sat din judeţ, răspunsul va fi – Pădureni, iar o vizită confirmă acest lucru. Primarul Temistocle Diaconu a făcut tot posibilul pentru ca vizitatorii să rămână în minte cu amintirea unor lucruri speciale. Înfrăţirea de mai bine de 20 de ani cu Merdrignac din Franţa, a fost pentru Pădureni calea spre deschidere, spre civilizaţie. „Am vizitat Franţa şi am avut ocazia să vedem lucruri pe care ni le doream şi în ţara noastră. Pentru toate trebuie bani, dar asta nu înseamnă că poţi sta indiferent. Aceşti ani au fost pentru noi o luptă şi ne dorim să credem că am reuşit să culegem ce a fost mai bun din experienţa acestei frumoase înfrăţiri cu nişte oameni care nu ne-au fost, în primul rând, prieteni”, a mărturisit primarul Temistocle Diaconu. Anii de înfrăţire au adus lucruri importante pentru comuna Pădureni, mai ales din punctul de vedere al mentalităţii, dar adevărata luptă pentru civilizaţie s-a făcut cu greu, cu eforturi financiare, în ţară, cu bani româneşti de la bugetul local sau europeni, prin diverse proiecte. La Pădureni poţi vedea lucruri pe care nu le găseşti oriunde. Un parc amenajat în centrul comunei, dar şi o piscină care atrage pe timp de vară mulţi turişti.

Ştefan cel Mare, comuna fără drumuri de pământ
O altă comună care se remarcă în judeţul Vaslui este Ştefan cel Mare. Când a câştigat mandatul de primar aici, edilul Mihai Moraru şi-a stabilit un plan destul de îndrăzneţ, pe care a reuşit, însă, să-l ducă la îndeplinire, acela de a nu mai avea în comună drumuri de pământ. „Am reuşit să reparăm drumurile şi să le creăm oamenilor condiţii de trai civilizate. Şi investitorii se îndreaptă altfel către zonele în care infrastructura este cât de cât pusă la punct. Am convingerea, că în viitorul apropiat, se vor îndrepta către comuna noastră şi oameni din Vaslui, care îşi doresc să trăiască într-un mediu curat şi sănătos, dar care vor să aibă, totodată şi condiţiile pe care le oferă oraşul”, a spus Moraru.

Vorona, tărâmul tradiţiilor
Printre cele mai frumoase localităţi din mediul rural din judeţul Botoşani se numără Vorona, care anul trecut a fost printre finalistele competiţiei Satul Cultural Românesc. Comuna are un turism înfloritor, afaceri prospere şi tradiţii adânc înrădăcinate. Foarte cunoscută aici este Mănăstirea Vorona, care atrage mii de turişti. „Acest titlu va duce la creşterea renumelui comunei, la creşterea vizibilităţii noastre pe plan naţional şi nu numai pentru că atrage atenţia că aici la noi este o comunitate în care păstrăm nealterate tradiţiile şi ne mândrim cu ele”, a explicat primarul comunei Vorona, Aurel Ştefan. Vorona este celebră şi prin măştile populare făcute de artistul Gheorghe Ţugui, dar şi pentru mănăstirile sale, peşterile şi patrimoniul cultural.
La Bacău, potrivit topului realizat de onlineport.ro, cea mai frumoasă aşezare este Palanca, o comună cunoscută nu doar pentru frumuseţea ei, ci şi pentru oamenii gospodari şi celebra brânză în scoarţă de copac. În localitate se află mormântul sublocotenentului erou Emil Rebreanu, monument de interes naţional, amenajat în 1921.

Satele frumoase ale Moldovei ar putea fi atrage mult mai mulţi turişti dacă ar fi promovate mai bine, dacă ar avea strategii de marketing care să le pună în valoare. E păcat ca lucrurile frumoase să nu fie cunoscute, dar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de mai multă iniţiativă şi pricepere, dincolo de bani.

Citeşte şi: Interviu de colecţie cu singura femeie de lume care a străbătut 120 de ţări pe jos

Grupaj coordonat de Roxana NĂSTASĂ

Multe sate din regiunea Moldovei sunt adevărate oaze de linişte şi încântare, ieşind în evidenţă în diferite topuri create de diverse site-uri sau reviste. Asta e o dovadă că sunt şi primari de comune care, în loc să se plângă că nu au bani, caută soluţii pentru comunităţile lor. Mulţi au reuşit să facă din aşezările pe care le conduc, locuri pe care oricine le-ar vizita cu plăcere.