În doar 2 ani au dispărut peste 4.700 hectare de păduri

Suprafaţa forestieră în judeţul Iaşi a avut un declin constant în ultimii ani, făcând excepţie eforturile din 2015, însă tot în acelaşi an s-a tăiat de trei ori mai mult decât s-a plantat * judeţul Iaşi este codaş în zona de Nord-Est ca suprafaţă de pădure, iar turismul, urbanizarea şi tăierile ilegale sunt printre principalii factori care pun în pericol fondul forestier şi pentru care autorităţile nu au un plan concret de combatere * în ultimii doi ani, în judeţ are loc cel puţin o tăiere ilegală, fiind însă cu mult sub media naţională şi cea regională, capitol la conduc detaşat judeţele Botoşani, Neamţ şi Bacău * nici radarul pădurilor nu dă roade la Iaşi, unde s-au înregistrat apeluri sub media pe ţară * tăierile ilegale s-au lăsat cu dosare penale la Iaşi, după ce mai mulţi inculpaţi au fost trimişi în judecată în cursul anului trecut

Potrivit unui raport recent al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi, începând din anul 2011, evoluţia fondului forestier a fost în continuă scădere, ajungând în 2014 la un record negativ cu o suprafaţă de doar 97.55 mii hectare în tot judeţul. Abia în 2015 s-au demarat lucrări însemnate de împădurire, când suprafaţa fondului forestier s-a ridicat la 97.80 mii hectare. Ca o comparaţie cu judeţele Regiunii de Nord-Est, în 2015, judeţul Suceava avea 437,5 mii hectare de păduri, judeţul Bacău - 269,9 mii hectare, judeţul Neamţ - 261,8 mii hectare, judeţul Vaslui – 72,4 mii hectare şi judeţul Botoşani, 57 mii hectare. Asta situează judeţul Iaşi printre codaşele din zona de Nord-Est la suprafaţa forestieră totală. Revenind la împăduririle din 2015, cifrele în judeţul Iaşi arătau astfel: 286 hectare regenerare naturală, 270 hectare plantări în fond forestier şi 43 hectare plantări în afara fondului forestier. În total, 599 hectare. Doar că, în 2015, tăierile au fost de trei ori mai mari decât toată suprafaţa plantată sau regenerată în acelaşi an.

Potrivit documentului APM Iaşi, în 2015 s-au făcut tăieri pe o suprafaţă totală de 1.656 hectare, din care 988 hectare au fost tăieri progresive, 155 tăieri rase, 132 hectare tăieri de regenerare în crâng, 269 hectare tăieri de conservare, 95 hectare tăieri grădinărite şi 17 hectare tăieri succesive. „Printre presiunile antropice se numără turismul în forme dezorganizate, acţiuni ilegale de tăiere de arbori, urbanizarea discontinuă şi păşunatul”, se arată în raport. În ultimii ani, recordul de tăieri s-a înregistrat în perioada 2013-2014, când în judeţul Iaşi au fost rase peste 4.700 hectare de păduri, cele mai multe fiind tăieri progresive. Doar că acestea sunt cifrele oficiale, mai ales că toate tăierile menţionate au avut ca rol principal tratamentul pădurilor şi nu defrişări ilegale, a căror statistică este o necunoscută pentru autorităţi.

 

Peste 400 de tăieri ilegale într-un an

 

În fiecare zi, în judeţul Iaşi are loc cel puţin o tăiere ilegală de arbori, arată raportul anual al Fundaţiei Greenpeace, un aspect nu foarte îngrijorător, având în vedere că media naţională este de 96 cazuri pe zi. Potrivit specialiştilor, în 2015 au fost semnalate 405 cazuri de tăieri ilegale în tot judeţul Iaşi. La acest capitol, judeţul Iaşi stă mult mai bine decât Suceava (1.616 cazuri de tăieri ilegale), Bacău (1.882 cazuri) sau Neamţ (1.249 cazuri). Doar că suprafaţa pădurilor în judeţele vecine este trei-patru ori mai mare, de unde rezultă şi numărul crescut de infracţiuni în domeniul forestier.

De altfel, judeţele Bacău şi Suceava întregesc podiumul pe ţară la tăieri ilegale şi sancţiuni record pentru infracţiuni forestiere. „În ceea ce priveşte gravitatea faptelor, din totalul cazurilor de tăieri ilegale înregistrate la nivel naţional în anul 2015, 32% dintre acestea au fost încadrate ca infracţiuni pentru care au fost întocmite dosare penale, în timp ce 68% au reprezentat contravenţii, pentru care s-au aplicat sancţiuni în valoare totală de 29.673.250 lei. Din cele 11.060 de infracţiuni la nivel naţional, cele mai multe s-au înregistrat în judeţele: Bacău – 697 de infracţiuni, Argeş – 691 de infracţiuni şi Gorj – 676. Primele 3 judeţe după numărul de infracţiuni (Bacău, Argeş şi Gorj) totalizează 18,66% din numărul de infracţiuni înregistrate la nivel naţional în cursul anului 2015”, spun reprezentanţii Greenpeace. La acelaşi capitol, Suceava s-a plasat pe locul 6 în ţară, ca număr de infracţiuni constatate, iar sancţiunile s-au ridicat la 1,7 milioane lei.

 

Tăietorii ilegali fentează „Radarul pădurilor”

 

Ineficienţa „Radarului pădurilor” a fost semnalată în nenumărate rânduri în cursul anului trecut de utilizatorii noii aplicaţii de depistare şi sesizare a infracţiunilor din domeniul forestier. Aceştia spun că, în anumite situaţii, dacă nu există semnal, transportul apare ca nefiind înregistrat. În 2015, în judeţul Iaşi s-au trimis 264 de sesizări prin apelul de urgenţă 112, din care 46 de cazuri au fost depistate ca nefiind înregistrate în sistem. Comparativ cu judeţele vecine, în Suceava s-au înregistrat 837 apeluri din care 224 s-au confirmat, 480 apeluri la Neamţ, din care 95 confirmate, 403 la Bacău, din care 108 confirmate, 82 apeluri la Vaslui, din care 14 confirmate şi 66 la Botoşani, din care 14 confirmate.

„Legalitatea oricărui transport de material lemnos poate fi verificată de orice persoană, printr-un apel la 112. În cursul anului 2015, au fost efectuate 19.946 de apeluri la numărul de urgenţă 112 pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos. Dintre aceste transporturi, 3.388 (16,99%) nu erau înregistrare în baza de date a sistemului de prevenire a tăierilor ilegale (SUMAL), conform prevederilor legale”, arată reprezentanţii Greenpeace.

 

Tunurile celebre de la Hârlău şi Ţibana

 

În 2015, autorităţile au descoperit unul din cele mai mari tunuri în domeniul forestier, după descinderile din localitatea Vadu Vejei, comuna Ţibana. În luna martie a anului trecut, 14 din cei 27 de inculpaţi în dosarul tăierilor ilegale de arbori au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv. Tăierile ilegale au avut loc într-o pădure privată din localitate şi, mai mult, inculpaţii au oferit şi informaţii false anchetatorilor. Potrivit rechizitoriului, aceştia au tăiat 1.037 arbori de pe o suprafaţă de 22,4 hectare, cu un prejudiciu de peste 58.000 lei. Potrivit inventarului Gărzii Forestiere Suceava, pe suprafaţa respectivă, în 2015 şi 2016 s-a constatat şi tăierea a peste 24.000 de cioate, cu un volum de 1.500 metri cubi de material lemnos. O altă situaţie de-a dreptul halucinantă s-a lăsat cu anchetarea lui Constantin Cernescu, fostul primar din Hârlău, Florin Ţăpuşă, fostul viceprimar alături directorul Ocolului Silvic şi şeful Poliţiei din Hârlău, judecaţi pentru fapte de corupţie sau asimilate celor de corupţie. Pe lângă alte nereguli, procurorii au notat că, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015, s-a dispus eliberarea diferitelor cantităţi de material lemnos fără întocmirea documentelor legale sau consemnând în mod fals vânzarea unui sortiment de material lemnos cu o valoare inferioară. Printre beneficiarii acestor „reduceri” se număra fostul primar şi şeful Poliţiei din Hârlău. În plus, inculpaţii au confiscat o cantitate de material lemnos de la o persoană care nu avea documente justificative, provocând un prejudiciu de în valoare de 15.228 lei Direcţiei Silvice Iaşi.

 

Ilegalităţi identificate prin satelit

 

Zeci de exploatări fără autorizaţie sunt înregistrate lunar în judeţul Iaşi. Asta arată una dintre cele mai ample aplicaţii dezvoltate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru transparentizarea activităţii de exploatare de masă lemnoasă din România. Totodată, portalul identifică în timp real tăierile ilegale şi alertele cu mare acurateţe. Ceea ce poate identifica portalul inspectorulpădurii.ro este dacă actul de punere în valoare are sau nu autorizaţie de exploatare. La această dată, cele mai multe cazuri de lipsă a autorizaţiei de exploatare se află în zona Ocolului Silvic Ciurea, cu nu mai puţin de 80 de situaţii. La fel şi în zona Ocolului Silvic Podul Iloaiei, cu 70 de cazuri fără autorizaţie de exploatare, iar în zona Ocolului Silvic Iaşi, în jur de 20 de cazuri în care există act de punere în valoare dar fără autorizaţie de exploatare. În privinţa avizelor de transport, în judeţul Iaşi circulau ieri, spre exemplu, 15 transporturi de masă lemnoasă autorizate. „Actele de punere în valoare provin de la marcările de arbori care se desfăşoară pe tot parcursul anului, cu ajutorul unor dispozitive mobile. În momentul marcărilor se culeg şi coordonatele GPS ale arborilor propuşi spre exploatare. Aceste puncte formează pe hartă o zona care primeşte un număr şi formează un APV (act de punere în valoare). Ulterior, acest APV este vândut şi, atunci când se începe exploatarea, primeşte autorizaţia de exploatare şi începe să fie fizic exploatat. După ce este în exploatare, din acel APV, se începe transportul. Fiecare transport trebuie să obţină, înainte de a pleca de la locul de încărcare, un cod unic. Acest cod se obţine doar după ce s-au introdus informaţiile despre transport, inclusiv locaţia de unde s-a cerut codul”, explică dezvoltatorii aplicaţiei. 

 

Situaţia fondului forestier în Regiunea Nord-Est

Iaşi – 97,80 mii hectare

Suceava - 437,5 mii hectare

Bacău - 269,9 mii hectare

Neamţ - 261,8 mii hectare

Vaslui – 72,4 mii hectare

Botoşani, 57 mii hectare

 

Relatări de coşmar din „vagonul pinguinilor”