Milioane de euro îngropate în pârtii nefuncţionale

Investiţii enorme în piste de schi sunt nefuncţionale din cauza... naturii * administraţiile locale recunosc că nici proiectele nu au fost întocmite chiar cum trebuie * munţii din nordul Moldovei nu sunt atât de înalţi şi nici vremea nu prea ţine cu schiorii * pistele de la Gura Humorului şi Vatra Dornei sunt la o altitudine de sub 1.000 de metri şi din acest motiv sezonul este mai scurt decât în Valea Prahovei * în plus, administratorii pârtiilor stau la mâna naturii şi ezită să pună în funcţiune tunurile de zăpadă din cauza costurilor uriaşe * la Vatra Dornei, tunul de zăpadă este alimentat dintr-un pârâu aproape secat şi din reţeaua de apă a oraşului

 

A venit iarna însă niciuna dintre pârtiile de schi din judeţul Suceava nu a fost funcţională de Crăciun. O cauză ar fi şi temperaturile neobişnuit de calde pentru această perioadă, chiar primăvăratice, însă chiar şi aşa pe unele din cele 16 pârtii de pe Valea Prahovei se schiază încă de la începutul lunii decembrie. Schiorii din Prahova nu sunt mai norocoşi decât cei din Bucovina, ci doar locuiesc în zone unde investiţiile de milioane de euro au fost făcute cu cap. În primul rând, pârtiile de schi de pe Valea Prahovei au fost amenajate la o altitudine de plecare de minimum 1.100 de metri. Cele mai multe sunt însă la cota 2000. În Bucovina nu este deloc aşa.

 

Citeşte şi Piatra Neamţ, oraşul „deştept“ al Moldovei

 

Pârtia de schi din oraşul-staţiune Gura Humorului a judeţului Suceava, care a fost inaugurată în anul 2010 şi care a costat aproximativ 11 milioane de euro, a fost construită la o altitudine maximă de 757 de metri şi minimă de 473 de metri. Aşa că nu-i de mirare că iarna ajunge mai greu la Humor şi pleacă mai repede decât la Sinaia. Aspectul s-a văzut în ultimii trei ani, când pârtia Şoimul, care face parte din Complexul Ariniş, a funcţionat în medie două luni/an. Asta înseamnă că schiorii au avut la dispoziţie cel mult opt weekend-uri ca să-şi practice sportul preferat.

Concret, în iarna 2013- 2014, pe fondul lipsei precipitaţiilor, pârtia a funcţionat parţial în ianuarie şi parţial în februarie, adunând 15.500 de clienţi, care au plătit 45.000 de urcări. Sezonul de schi a fost ceva mai lung în iarna 2014-2015. S-a schiat de Crăciun, Revelion, lunile decembrie, ianuarie şi parţial în februarie. Atunci pârtia a avut 19.500 de clienţi care au plătit 65.000 de urcări. Anul acesta nu s-a schiat de Crăciun, iar de Revelion nu se ştie dacă pârtia va deveni funcţională.

 

Citeşte şi Cauzele abandonului şcolar în Moldova

 

Tunurile de zăpadă sunt eficiente doar sub zero grade

Este drept că pârtia „Şoimul” are tunuri de zăpadă, dar pot fi puse în funcţiune doar dacă ninge şi temperaturile scad sub pragul de zero grade Celsius. Chiar şi în contextul acestor foarte mulţi de „dacă”, autorităţile locale susţin că „şoimul” este rentabilă în primul rând pentru că reprezintă un magnet pentru turişti. „Atunci când nu avem zăpadă, turiştii se plimbă cu telescaunul”, a declarat Ionela Ghişovan, reprezentanta Primăriei Gura Humorului, fără să ne prezinte însă cifre concrete care să dovedească rentabilitatea acestei investiţii.

La Vatra Dornei se caută soluţii

Sezonul de schi este mai scurt decât în Valea Prahovei şi la Vatra Dornei, unde sunt patru pârtii – „Parc 1”, „Parc 2”, „Veveriţa” şi „Dealul Negru”. Problema nu este atât de gravă, după cum ne-a spus şeful Salvamont, Petrică Ariciuc, un mare iubitor al sporturilor de iarnă şi totodată administratorul pârtiei „Veveriţa”. El nu crede că sezonul ar trebui prelungit până în martie pentru că schiorii se plictisesc, dar este de părere că pârtiile din oraşul-staţiune trebuie să fie funcţionale neapărat în perioada sărbătorilor de iarnă, când afluxul de turişti este semnificativ. Şeful de la Salvamont a explicat că performanţa poate fi atinsă cu nişte costuri care, susţine el, nu sunt prohibitive pentru administratorii pârtiilor, dar nici nu sunt mici. El a dat ca exemplu pârtia „Veveriţa”, inaugurată în 2011, care are o lungime de 850 de metri. Pârtia are tunuri de zăpadă care momentan pot fi alimentate cu apă din două surse. Este vorba despre un pârâu cu debit extrem de scăzut şi reţeaua oraşului, ultima variantă fiind extrem de costisitoare. Tunurile de zăpadă au fost gândite „ca un ajutor pentru mama natură”, proiectantul neluând în calcul la vremea respectivă varianta în care pârtia ar trebui acoperită în totalitate cu zăpadă artificială. Ei bine aici a intervenit Primăria oraşului care a găsit o soluţie pentru reducerea costurilor de producţie a zăpezii artificiale.

Citeşte şi Cum se pot face bani din mâncare sănătoasă

 

Începând de anul acesta, tunurile vor putea fi alimentate cu apă din râul Dorna, ca urmare a implementării unui proiect cu fonduri guvernamentale. „Aducem apa din râul Dorna în acest an. Săptămâna aceasta facem probele. Dacă s-ar înzăpezi, cu trei tunuri de zăpadă, cu o capacitate a tunurilor de 5 litri/ secundă, la minus 10 grade Celsius, am putea aduce pârtia de la negru la alb. Ar costa vreo 50.000 de lei. Dacă s-ar realiza înzăpezirea tuturor pârtiilor din Vatra Dornei, vă garantez că veniturile oraşului ar fi mai mari”, a spus Ariciuc.

Căile de acces, cea mai mare problemă

Şeful de la Salvamont a mai spus că de Revelion, la Vatra Dornei se va putea schia în zona inferioară a pârtiei Parc, pe o lungime de circa 300 de metri. „Printr-un efort susţinut, de Revelion, se va schia la pârtia parc, în zona inferioară. Aproape 300 de metri. Asta înseamnă curent mult şi apă multă de la reţeaua oraşului momentan, dar se justifică”, a precizat Petrică Ariciuc.

Citeşte şi Cum poate fi câştigat pariul cu agricultura

 

Pe de altă parte, şeful de la Salvamont crede că indiferent de eforturile depuse de Primăria Vatra Dornei, numărul turiştilor nu va creşte semnificativ în perioada următoare, dacă autorităţile judeţene şi mai marii de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale nu vor rezolva problema căilor de acces. Drumurile care fac legătura cu judeţele Neamţ şi Maramureş sunt într-o stare de degradare avansată. Este vorba despre drumurile Cârlibaba-Iacobeni şi DN 17 B care leagă Vatra Dornei de Izvorul Muntelui, pe Valea Bistriţei.

Pârtia de pe Rarău, blocată

În pofida faptului că sunt extrem de costisitoare, pârtiile de schi sunt considerate proiecte aducătoare de bani. Din acest motiv şi Primăria Câmpulung Moldovenesc s-a apucat de construcţia unei piste pe Rarău. De acestă dată investiţia serioasă, pista fiind la cota maximă de 1.220 şi minimă 765.

Lucrările au început în 2009 şi s-au blocat în 2013 din cauza lipsei finanţării. Primarul Mihăiţă Negură a explicat că dezvoltarea municipiului de la poalele Rarăului depinde şi de finalizarea pârtiei. Pentru finalizarea proiectului ar mai fi nevoie de 3 milioane de euro. „Noi nu avem bani ca să finalizăm această investiţie. Sper ca actualul Guvern să ne ajute să terminăm pârtia, care-i importantă nu doar pentru noi, ci pentru toată România”, a afirmat Negură. Primarul a mai spus că din 2012, senatorul liberal Gheorghe Flutur a cerut suplimentarea fondurilor pentru pârtia de schi de la Câmpulung Moldovenesc, dar în zadar. Amendamentele care au fost depuse la Legea bugetului au fost respinse. şi preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, a spus, în mai multe rânduri, că susţine şi înţelege importanţa construcţiei pârtiei, dar aspectul i-a ajutat prea mult pe câmpulungeni.

Citeşte şi Businessul de aur al căutătorilor de apă

Pista de la Câmpulung Moldovenesc are două tronsoane. Primul este finalizat în proporţie de 82%. Tronsonul se întinde pe 2,6 kilometri şi care include inclusiv o telegondolă, care a fost deja instalată. Telegondola parcurge un traseu de aproape 2 kilometri şi are 36 de telecabine. „Acest obiectiv are o lungime de 2514 m, zona de plecare este situată la cota 765, iar zona de sosire este situată la cota 1220, capacitatea de transport a instalaţiei este de 1.008 persoane/oră. Instalaţia este finalizată încă din luna august 2012”, a declarat Mihăiţă Negură. Lucrările la cel de-al doilea tronson nu au început încă. În total, lucrarea costă 14 milioane de euro.

În Moldova mai sunt pârtii la Slănic Moldova şi Piatra Neamţ, dar nu au fost deschise de Crăciun.

Oana şLEMCO

 

 

„Pârtia de la Slănic Moldova este o investiţie rentabilă, în primul rând pentru că a fost realizată din fonduri europene, dar şi pentru faptul că doar anul trecut a atras în staţiunea noastră peste 15.000 de turişti. Din păcate astăzi acesta este închisă, dat fiind că zăpada se lasă aşteptată în toată ţara. Deşi avem patru tunuri de zăpadă, acestea nu pot fi puse în funcţiune la temperaturi atât de mari” - Andrei Şerban, primarul staţiunii turistice Slănic Moldova

 

„Câmpulung Moldovenesc a pierdut cel puţin 400 de locuri de muncă din cauza nefinalizării pârtiei de schi. Avem pensiuni care s-au închis din cauză că pârtia nu este gata. Avem administratori care au sistat construcţia unităţilor de cazare din aceeaşi cauză. Pentru noi, pârtia de schi este extrem de importantă” - primarul Mihăţă Negură