Un munte de bani tocat în 16 ani EXCLUSIV

Sistemul sanitar românesc se află într-o continua reformă, dar şi într-o perpetuă criză, la care decidenţii nu au găsit soluţii * în ciuda faptului că bugetul Sănătăţii a crescut constant, rezultatele pozitive din sistemul de sănătate se lasă aşteptate * ce lipseşte şi de ce nu merg lucrurile aşa cum ar trebui în sistemul sanitar sunt întrebări la care „Evenimentul Regional al Moldovei” a încercat să găsească răspunsul, într-o analiză a celor 16 ani de existenţă a sistemului de asigurări de sănătate din România 

De mai bine de 20 de ani se vorbeşte de faptul că sistemul de sănătate românesc este într-o criză perpetuă, deşi s-au făcut paşii importanţi atât în modul de organizare, şi în privinţa finanţării. În 2015 se împlinesc 16 ani de la înfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituţie care a contribuit major la reformarea şi modul de finanţare a serviciilor medicale. În toţi aceşti ani, guverne succesive şi-au asumat pachete de măsuri, au încercat diverse variante de eficientizare, au schimbat modele de organizare şi au elaborat o mulţime de proiecte de legi. Deşi de la un an la altul bugetul alocat Sănătăţii a crescut, s-au dezvoltat noi programe, piaţa a fost invadată de tehnologie de ultimă oră, însă rezultatele se lasă în continuare aşteptate.

Debutul revoluţiei în sănătate
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost înfiinţată 1 ianuarie 1999. Până la apariţia Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul naţional de sănătate a fost coordonat în mod centralizat de Ministerul Sănătăţii, prin intermediul direcţiilor sanitare judeţene. În plus, existau şi un număr de spitale, institute şi centre naţionale de înaltă specializare direct subordonate Ministerului Sănătăţii, precum şi reţele medicale paralele, în subordinea altor ministere, care furnizau servicii medicale şi răspundeau de ocrotirea sănătăţii pentru o anumită categorie de populaţie. În perioada 1990-1998, s-a utilizat un sistem dualist, de tipul finanţare de la bugetul de stat/finanţare complementară – fond special de sănătate (O.G. nr. 22/1992), precum şi finanţare externă – împrumuturi de la Banca Mondială (Legea nr. 79/1991), fonduri Phare şi donaţii. Reorganizarea sistemului, începând cu anul 1999, a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarităţii şi funcţionând în cadrul unui sistem descentralizat. Introducerea sistemului de sănătate din România prin înfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a provocat o adevărată revoluţie în sistemul de sănătate. Radu Ţibichi este unul din oamenii care a făcut parte din echipa care a făcut pionierat în domeniu şi susţine că înfiinţarea asigurărilor de sănătate a dezvoltat vizibil sistemul. „Indiscutabil, pot spune ca CNAS a avut un rol benefic în dezvoltarea sistemului de sănătate din România. A crescut semnificativ nivelul fondurilor alocate sistemului sanitar, a crescut accesul populaţiei la servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, s-au eficientizat anumite segmente de asistenţă medicală, în special în ambulatoriul de specialitate, a crescut nivelul de transparentizare în alocarea fondurilor şi s-a înregistrat un plus în calitatea serviciilor medicale. Pacientul român are posibilitatea acum să beneficieze de o paletă largă de servicii şi să aleagă singur unde să se trateze, din cei peste 35.000 de furnizori”, a precizat ec. Radu Ţibichi care a lucrat din 1999 în cadrul CJAS Iaşi.

În 2005, acesta a fost numit director executiv – Direcţia relaţii cu furnizori în cadrul CJAS Iaşi, iar din 1 iulie 2013 ocupă funcţia de director general al CNAS. Acesta admite că mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit în sistem. „Consider că prin dezvoltarea unor politici noi şi prin implementarea proiectelor informatice, poziţia şi rolul CNAS în sistem vor continua să se consolideze, spre beneficiul pacienţilor”, a mai subliniat ec. Radu Ţibichi. Cea mai importantă schimbare, odată cu înfiinţarea CNAS, a fost introducerea contractului între furnizorii de servicii medicale. „Stabilirea relaţiilor contractuale între furnizorii de servicii medicale şi CNAS şi introducerea mecanismului de plată bazat doar pe servicii a fost cea mai importantă schimbare de la înfiinţarea CNAS”, a precizat, la rândul său, dr. Aurora Dragomirişteanu, director general adjunct şi medic şef în perioada 2005 -2007 în cadrul CNAS.

Lipsa unei infrastructuri medicale moderne
Şefii CNAS recunosc că, deşi s-au făcut progrese în evoluţia sistemului de sănătate în ultimii 16 ani, acesta se confruntă în continuare cu o serie de probleme rămase nerezolvate. „Chiar dacă evoluţiile din sistemul de sănătate din România sunt certe, trebuie să recunoaştem că lipsa unei infrastructuri medicale moderne, nivelul scăzut al finanţării sistemului sanitar, care este direct proporţional cu nivelul veniturilor populaţiei, lipsa unor standarde de practică medicală, dar şi managementul defectuos din unele unităţi sanitare, sunt probleme care trebuie rezolvate rapid”, a precizat ec. Radu Ţibichi, directorul general al CNAS. Acesta mai susţine că în actualul context, după implementarea Directivei europene privind drepturile pacienţilor la îngrijire medicală transfrontalieră, populaţia are posibilitatea să acceseze servicii medicale în toate ţările UE. „Acest lucru ne obligă să recuperăm cât mai repede decalajul faţă de ţările membre UE şi să asigurăm în ţară condiţii adecvate desfăşurării unui act medical de calitate”, a declarat şeful CNAS. În calitate de principal finanţator al serviciilor de ocrotire a sănătăţii, instituţia spune că reprezintă în acest moment un factor de echilibru în sistem, asigurând un flux normal de finanţare şi contribuţii importante la schimbarea în bine sistemului. „Aşteptăm ca, din anul 2015, platforma informatică a asigurărilor de sănătate să devină funcţională în totalitate şi astfel să avem unul din cele mai competitive sisteme informaţionale în sănătate din UE”, a subliniat ec. Ţibichi.

Principalele transformări ale sistemului
Ca urmare a modificărilor legislative survenite în toţi aceşti ani sistemul de sănătate a suferit transformări importante.„Dacă ne propunem să contabilizăm cele mai importante transformări din sistemul sanitar în aceşti ani putem spune că sunt şi plusuri şi minusuri. La plusuri aş puncta: creşterea ofertei şi implicit a accesului populaţiei la servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, consolidarea poziţiei CNAS şi cheltuirea mai eficientă a fondurilor publice în sănătate, precum şi dezvoltarea serviciilor private de sănătate”, a subliniat Radu Ţibichi. Cât priveşte minusurile, şeful CNAS susţine că salarizarea nemotivantă a personalului medical, dar şi exodul acestora în clinicile din străinătate sunt probleme nerezolvate. „Lipsa posibilităţilor de motivare a personalului medical având ca şi consecinţa plecarea cadrelor medicale în alte ţări europene, precum şi dezvoltarea într-un ritm foarte încet a asigurărilor private de sănătate ca şi sistem complementar de finanţare a sistemului sunt minusurile sistemului de sănătate”, a declarat Radu Ţibichi.

Dosarul electronic, disponibil direct din faţa calculatorului

Se caută leac pentru boala sistemului de sănătate
Totuşi, o radiografie riguroasă a sistemului de sănătate arată că sistemul de sănătate încă suferă de o boală cronică, la care nimeni nu i-a nimerit tratamentul. „Sistemul de sănătate este un sistem bolnav care suferă de o boală cronică şi lipsa de strategie şi planificare bazată pe dovezi au cronicizat şi mai mult afecţiunile sistemului de sănătate. Au fost strategii care nu au fost corelate pe date care să vină din sistemul de sănătate. La CNAS se adună tot felul de date care ar putea fi folosite pentru realizarea unor politici coerente. Un exemplu cel mai elocvent este programul naţional de evaluare a stării de sănătate derulat în 2007, de la care nu s-au utilizat rezultatele acestui proiect pentru implementare unor noi strategii ţintite pe datele oferite de program, pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale”, a subliniat dr. Aurora Dragomirişteanu, fost director general al CNAS.

Cod roşu de dezastru în spitale

Asigurările private, o alternativă
Introducerea pe piaţă a asigurărilor private este privită ca o alternativă a finanţării serviciilor medicale. Deşi cadrul legal necesar introducerii asigurărilor private de sănătate există şi în prezent, şefii CNAS admit că acestea nu au pătruns încă pe piaţă din cauza nivelului scăzut al veniturilor populaţiei. Alte motive ar fi deductibilitatea redusă a primelor de asigurare, generozitatea pachetului de servicii oferit în sistemul public şi nivelul mic al coplăţii. „Este foarte important să fie încurajată dezvoltarea acestui sistem complementar de finanţare, care în alte state europene funcţionează foarte bine. Ar fi preluată o parte din sarcina financiară şi ar contribui la eficientizarea controlului în sistem şi la protejarea populaţiei faţă de costuri suplimentare”, a conchis şeful CNAS. Cristina MIHĂILĂ
* * *
Deşi în 2013 sănătatea ieşeană a avut cel mai mare buget din istoria postdecembristă, creşterea finanţării nu se reflectă şi în bugetele alocate de spitale pentru tratamentul pacienţilor; unele unităţi sanitare alocă doar 2% din buget pentru tratamentul bolnavilor
* * *
251 MILIOANE EURO
Acesta a fost bugetul sănătăţii ieşene în anul 2014
* * *
„Sistemul de sănătate suferă de o boală cronică” - dr. Aurora Dragomirişteanu, director general al CNAS în perioada 2005-2007

* * *
În cifre, stăm bine
Din punct de vedere financiar, bugetul sănătăţii ieşene a fost, în 2013, cel mai mare din istoria sănătăţii, cu aproximativ 25% faţă de cel din 2012. În schimb bugetul sănătăţii în anul 2011 a fost la un sfert faţă de cel din 2010.
CJAS Iaşi a avut alocat un buget de doar 239 milioane de lei, faţă de 730 milioane în 2010. „În anul 2013, judeţul Iaşi a avut cel mai mare buget din istoria sistemului, în valoare de 250 de milioane euro, faţă de anul 2012, când a fost alocată suma de 220 milioane euro”, a precizat ec. Robert Dâncă, preşedintele CJAS Iaşi. În ciuda creşterilor bugetare, şefii CJAS Iaşi apreciază că banii din sănătate ar trebui cheltuiţi cu mai multă responsabilitate. „Ne plângem de veşnica subfinanţare a sistemului de sănătate, însă o mai bună analiză a cheltuielilor din sănătate, alături de o stricteţe şi o mai bună urmărire a banului public, vor duce la multe economii la buget. Din punctul meu de vedere, cardul de sănătate reprezintă centură de siguranţă privind economisirea banilor din sistemul de sănătate”, a concluzionat şeful CJAS Iaşi. Sănătatea ieşeană a avut şi în anul 2014 un buget generos. Astfel, CJAS a cheltuit pentru decontarea serviciilor medicale efectuate de cei peste 1.000 de furnizori suma de 251 milioane de euro, cu o creştere de 6 la sută faţă de 2013. Cel mai mare buget s-a dus spre unităţile sanitare, care au primit suma de 588.247.000 de lei, un buget cu 4,5 la sută mai mare faţă de cel anterior.