„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO

Libertatea de mişcare a oamenilor şi schimbul mărfurilor au fost avantajele scoase în prim plan de oamenii importanţi din administraţia publică şi mediul de afaceri ieşean atunci când au fost întrebaţi cu ce s-a ales Iaşul într-un deceniu de când este un punct pe harta Uniunii Europene * sute de milioane de euro au fost gestionate de instituţii publice, firme şi persoane fizice, dar dincolo de bani, în paralel cu faptul că putem călători şi munci în alte părţi se produce o schimbare de mentalitate * aceasta este din ce în ce mai vizibilă în Iaşi, mai ales pe fondul creşterii industriilor creative, dar şi al conectivităţii tot mai bune asigurate de Aeroport

 

Sute de milioane de euro, fonduri nerambursabile, au ajuns la Iaşi în cei zece ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. Banii s-au regăsit în bugetele publice, dar şi în conturile persoanelor juridice şi ale celor fizice, prin subvenţiile anuale alocate în agricultură. Poate cele mai vizibile şi cu impact imediat au fost proiectele de infrastructură, mai ales că Iaşul a fost singurul oraş pol de creştere din regiune, fapt pentru care a beneficiat de fonduri mai mari prin unul dintre cele mai active programe de finanţare- Programul Operaţional Regional. Fonduri importante au ajuns în capitala Moldovei şi prin Programele Operaţionale Sectoriale de Mediu sau de Transport, dar şi prin Programul de Dezvoltare Rurală ori prin cel destinat dezvoltării resurselor umane, acesta din urmă fiind unul foarte controversat din cauza numeroaselor probleme identificate în derularea proiectelor.

Bani pentru dezvoltare regională

Deşi nu toate proiectele şi-au arătat utilitatea ori au fost finalizate cu mari întârzieri şi penalizări din partea Comisiei Europene, investiţiile din infrastructura rutieră de transport şi aeriană au adus plus valoare în oraş determinând creşterea unor industrii precum cea de IT şi automotive. Unul dintre cele mai costisitoare proiecte derulare prin Programul Operaţional Regional 2007- 2013 a fost cel privind construcţia Pasajului Octav Băncilă, bugetul total fiind de 85 de milioane de lei, din care buget eligibil de 68 de milioane de lei. Totodată, pentru dezvoltarea „axei de transport est-vest“ s-a derulat un proiect de 75 de milioane de euro, din care 60 de milioane de lei fonduri nerambursabile.

În evidenţele europene, cel mai controversat proiect al Iaşului, cel de management al traficului, în urma căruia fostul edil Gheorghe Nichita s-a ales cu un dosar penal, are o valoare de 87,8 milioane de lei din care 70,8 milioane de lei a reprezentat bugetul eligibil.

Expansiunea Aeroportului

Aeroportul Iaşi, aflat în subordinea Consiliului Judeţean, a reuşit să atragă fonduri europene prin Programul Operaţional Sectorial Transport. Potrivit datelor de la fostul minister al Fondurilor Europene, bugetul total al proiectului de modernizare a aerogării a fost de 224,4 milioane de lei, din care eligibil a fost de 164,9 milioane de lei. Totodată, Consiliul Judeţean Iaşi a avut şi proiecte majore de refacere a trei drumuri judeţene, unele dintre investiţii derulate cu mari întârzieri din cauza firmelor contractate. Cel mai scump proiect a fost de 82 de milioane de lei, din care bugetul eligibil s-a ridicat la 58,2 milioane de lei, pentru refacerea drumului spre Botoşani- DJ 282. Pe lângă infrastructura rutieră, au mai fost derulate proiecte importante pe Programul Operaţional Sectorial Mediu, precum cel de alimentare cu apă şi canalizare coordonat de ApaVital a cărui valoare a fost de 95 de milioane de lei. Pe acelaşi program, un proiect derulat cu dificultate a fost cel de management al deşeurilor. Valoare a fost una dintre cele mai mari, de peste 214 milioane de lei, din care buget eligibil peste 155 de milioane de lei.

„Imaginea oraşului este în creştere“

Pentru a vedea cum este perceput primul deceniu ca parte UE am întrebat reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai administraţiei publice despre avantajele şi dezavantajele obţinute de comunitate în acest interval. „Principalul beneficiu a fost libertatea de a călători şi accesul liber la o piaţă globală, din perspectivă economică. În cei zece ani de când suntem parte a UE s-a observat o creştere a nivelului de trai şi acest lucru e strâns legat de amploarea comerţului internaţional, în condiţiile în care 75% dintre exporturi şi importuri vizează ţări din spaţiul comunitar. Un alt beneficiu l-au reprezentant fondurile europene, care au avut un rol important în dezvoltarea ţării. Iaşul este un exemplu de mod de a gestiona fondurile europene, chiar dacă au existat discuţii şi nereguli, per ansamblu, oraşul este schimbat în bine. Asta nu o spunem doar noi, cei ce stăm aici, ci acest feedback vine de la cei care ajung pentru prima dată aici sau de la cei care vin constant în interes de afaceri“, a declarat Paul Butnariu, şeful Camerei de Comerţ Iaşi.

Acesta s-a arătat optimist în ceea ce priveşte evoluţia oraşului în următorii 10 ani. „Iaşul este foarte bine racordat la realitatea economică şi socială a UE. Imaginea oraşului este în creştere, iar faptul că aici se dezvoltă puternic industriile creative este un mare avantaj“, a mai afirmat Paul Butnariu.

Prezenţa investitorilor străini în regiune şi, implicit, în Iaşi, a fost nominalizat ca principal avantaj de omul de afaceri Bogdan Piţigoi, cel care deţine Tester Grup. „Faptul că serviciile şi produsele realizate la Iaşi au putut fi exportate fără taxe este principalul beneficiu al aderării la spaţiul comunitar, care a atras apoi creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă mai bine plătite“, a transmis omul de afaceri, care s-a arătat la fel de optimist în ceea ce priveşte evoluţia Iaşului.

„Cred că oraşul este acum în cea mai bună etapă a sa, de după 90. Şi acest trend crescător cred că va continua“, a punctat Bogdan Piţigoi. Omul de afaceri a construit din fonduri europene centrul de afaceri Ideo.

„Mobilitatea“, acesta a fost primul beneficiu obţinut în cei 10 ani ca parte UE din punctul de vedere al primarului Mihai Chirica. „Această mobilitate a adus o schimbare de mentalitate pentru cei care au călătorit mai mult şi mai uşor în spaţiul european, iar efectele acestui avantaj se pot observa la orice pas“, a spus primarul.

Printre proiectele importante derulate în Iaşi în cei 10 ani de la aderarea României, edilul a menţionat Ansamblul Palas, realizat în urma unui parteneriat public-privat între municipalitatea ieşeană şi firma omului de afaceri Iulian Dascălu. „În ceea ce priveşte proiectele din fonduri europene nu aş dori să fiu în situaţia de a alege, pentru că fiecare şi-a arătat utilitatea. Cu impact cel mai puternic au fost cele din infrastructură, în principal Pasajul Mihai Eminescu, ce a venit cu o soluţie de trafic pentru o zonă foarte aglomerată, şi Pasarela Octav Băncilă, care a oferit o soluţie pentru legătura între zone diferite din oraş“, a detaliat edilul.

Întrebat ce proiect nu ar fi început niciodată dacă ar fi ştiut ce complicaţii pot apărea, Chirica a menţionat „managementul traficului“. „Este un proiect util, dar care a adus şi un aport negativ de imagine pentru Primărie“, a transmis Mihai Chirica, făcând referire şi la faptul că fostul primar Gheorghe Nichita este urmărit penal în dosarul care vizează fapte de corupţie legate de derularea acestui proiect european. Edilul Iaşului a punctat ca principale dezavantaje aduse de aderarea României la UE faptul că disparităţile economice dintre ţări şi dintre regiuni s-au adâncit, dar şi că forţa de muncă înalt calificată a migrat în zone mult mai prospere.

În ceea ce priveşte dezavantajele, şeful Camerei de Comerţ Iaşi, Paul Butnariu, este de părere că firmele româneşti nu au avut capacitatea de a diminua impactul afluxului de firme străine, care aveau puterea financiară şi cunoştinţele de a se impune într-o piaţă liberă.

Şeful Consiliului Judeţean la data aderării României la UE, Lucian Flaişer, a precizat că posibilitatea de a accesa bani europeni a constituit o gură de oxigen pentru comunitate. „Noi am avut grijă să luăm fondurile UE atât cele de preaderare, cât şi cele anunţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013“, a spus Flaişer.

CJ Iaşi a fost prima instituţie din Regiunea de Nord-Est care a depus proiecte pentru accesarea fondurilor europene destinate refacerii infrastructurii rutiere judeţene. Fostul şef al judeţului Iaşi subliniază ca principal dezavantaj faptul că potenţialii beneficiari ai banilor europeni nu erau, la acea dată, suficient de bine pregătiţi în derularea proiectelor. „Învăţăm şi noi, mai greu uneori, cum stă treaba cu democraţia şi respectarea legii“, a punctat în final fostul preşedinte de CJ.

 

 

Lista cu proiectele derulate prin POR 2007-2013 o puteţi consulta AICI

 

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

 

CAMPANIE EVE 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii