Amânare pentru o obligaţie a comercianţilor

Potrivit unei Ordonanţei de Urgenţă adoptate de Guvern, termenul de la care urmează să intre în vigoare interdicţia de a mai comercializa aparate de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal a fost prorogat cu nouă luni.

 

Noul termen va fi 1 octombrie 2017, în loc de 1 ianuarie 2017 şi îi vizează pe comercianţii care deschid noi magazine sau extind magazine, fiind la prima achiziţie de aparate de marcat.

În ceea ce priveşte înlocuirea aparatelor existente cu case de marcat echipate cu jurnal electronic, noul termen pentru marii contribuabili va fi 1 ianuarie 2018, în loc de 1 aprilie 2017, pentru contribuabilii mijlocii 1 aprilie 2018 în loc de 1 iulie 2017, iar pentru micii contribuabili 1 august 2018 în loc de 1 noiembrie 2017.

Agenţii economici vor avea mai mult timp la dispoziţie pentru dotarea cu case de marcat echipate cu jurnal electronic, astfel încât să nu le fie afectată activitatea, iar importatorii şi distribuitorii de aparate de marcat un interval de timp suficient pentru a-şi lichida stocurile şi modelele vechi şi pentru a obţine avizele tehnice şi autorizaţiile pentru noile modele. Potrivit Guvernului, „la stabilirea noilor termene s-a ţinut seama atât de decalajul faţă de calendarul în vigoare, care este de circa şase luni, cât şi de necesitatea finalizării specificaţiilor tehnice, inclusiv în ceea ce priveşte comunicarea caselor de marcat cu sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pregătirea legislaţiei secundare şi terţiare”.

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

Se exceptează de la obligativitatea dotării cu case de marcat încasările efectuate din următoarele activităţi comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate; vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi; transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul; activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare.

Alte încasări exceptate prin actul normativ

Se mai exceptează activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora; activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale; vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult; comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă; serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii; încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet.

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

Pe listă mai apar: efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe; serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii; activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede; serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede; livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.