Bilanţ 2014 în agricultură

Unul din sectoarele cheie ale economiei în acest an a fost agricultură * pe lângă producţiile record, exporturile au ajuns la aproape 4 miliarde de euro, doar în primele nouă luni ale anului * cu toate acestea, fermierii au avut de depăşit şi probleme majore precum apariţia „bolii limbii albastre“ şi suspendarea exporturilor de animale vii în zona Orientului Mijlociu

Agricultura a fost şi în anul 2014 unul dintre sectoarele cheie ale economiei naţionale. Producţiile record au generat şi exporturi însemnate, în primele nouă luni valoarea exporturilor ajunsese la 4 miliarde de euro. Agricultura a fost în fruntea plutonului în 2014 şi în privinţa absorbţiei fondurilor europene, cu o rată de peste 80% pe zona dezvoltării rurale şi de aproape 90% pe plăţi directe. Au rămas, însă, în stand-by proiecte importante, aşteptate de piaţă şi de agricultori, care rămân obiective prioritare pentru autorităţi şi în anul 2015 şi aici vorbim, cel puţin, de înfiinţarea Camerelor Agricole şi a Fondurilor mutuale pentru acoperirea pierderilor agricole şi de ce nu, de o cotă redusă de TVA la câteva alimente de bază.

Producţii vegetale record
Dacă la începutul anului atât autorităţile cât şi agricultorii estimau „pierderi irecuperabile“ la grâu şi rapiţă de 15—20% din cauza căldurii şi a secetei, precipitaţiile au căzut la timp pentru culturile semănate în toamnă, respectiv grâu şi rapiţă, şi chiar au dat „bătăi de cap“ agricultorilor în timpul recoltatului. „Mă bucur că încheiem anul 2014 cu o producţie foarte bună, deşi eram sceptic când am avut acele ploi cu inundaţii. Anul acesta am avut producţii foarte bune la rapiţă, adică cea mai bună producţie din istoria României, de când s-a introdus în producţie, la grâu am obţinut 7,5 milioane de tone faţă de 7,3 milioane anul trecut, iar la floarea soarelui şi porumb avem producţii uşor mai bune decât anul trecut, respectiv 2,1 milioane tone şi 11,19 milioane tone. Este un rezultat foarte bun, mai ales că este pentru prima dată când portul Constanţa a fost declarat numărul 1 în Uniunea Europeană din punct de vedere al traficului cu cereale, ceea ce arată că România este un jucător, nu numai în această zonă ci şi pe piaţa europeană, chiar dacă partenerii noştri sunt ţările arabe“, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, citat de Agerpres.

Pe fondul unor recolte bune de cereale în Europa, dar şi în lume, preţurile au coborât la praguri minime în lunile iulie, august şi septembrie, porumbul înregistrând cel mai scăzut preţ din ultimii cinci ani. Prognozele privind creşterea producţiei mondiale au atras şi în cazul grâului o cădere liberă a preţului. Abia în aceste zile, cotaţia bursieră a grâului a atins cea mai ridicată valoare din luna mai, însă acest lucru s-a datorat îngrijorărilor că livrările din Rusia vor fi restricţionate.

Exporturi de aproape 4 miliarde de euro
Exporturile de cereale au devenit în ultimii ani tot mai profitabile, grâul şi porumbul românesc continuând să fie printre cele mai căutate produse agricole pe piaţa externă. Numai în primele nouă luni au fost adjudecate peste 5,5 milioane de tone de grâu şi porumb românesc, cu 25% mai mult faţă de cantităţile livrate cu un an urmă. Datele statistice arată că România a exportat, în primele nouă luni din acest an, produse agroalimentare de aproape patru miliarde de euro — un record al ultimilor 20 de ani — în timp ce excedentul comercial a depăşit 349 de milioane de euro la finele lunii septembrie. „În perioada ianuarie — septembrie 2014, exporturile României de produse agroalimentare au fost în valoare totală de 3,9 miliarde de euro, în creştere cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, importurile înregistrând o uşoară creştere cu 1,3% în perioada menţionată, până la 3,5 miliarde de euro“, potrivit Ministerului Agriculturii.

În ceea ce priveşte exporturile de produse din carne şi de animale vii, acestea au rămas şi în 2014 doar pe hârtie, deşi România şi China au semnat acorduri importante în ultimii doi ani, la nivel sanitar-veterinar, care permit pentru prima dată o deschidere a pieţei din China pentru produsele româneşti.
 

„Boala limbii albastre“, an dificil pentru fermieri
Apariţia „bluetongue“ pentru prima dată pe teritoriul României a lovit exact în momentul în care zootehnia a început să crească, în sectorul de ovine, care a avut o creştere constantă în ultimii ani şi cel de bovine, care nu a cunoscut o creştere decât în 2014. „Anul 2014 a fost unul dificil, mai ales pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu. Începând cu luna mai, am avut primul caz confirmat de encefalopatie spongiformă bovină, care a anulat posibilităţile noastre de export cu ţările terţe. Era un venit de care fermierii români şi, în special, crescătorii de bovine aveau nevoie. Erau exporturi, venituri la bugetul statului pe care noi le generam cu acest tip de activităţi comerciale. Luna august aduce «boala limbii albastre», care frânează şi mai mult capacităţile noastre de comerţ cu animale vii“, a spus preşedintele Pro Agro, Alex Jurconi, citat de Agerpres. Autorităţile afirmă că rămânem limitaţi la export şi producţie şi vom mai avea de tras din cauza acestei boli şi în anul 2015 şi probabil şi în 2016 pentru a eradica complet această boală.

Anul 2014 a adus producătorilor din sectorul produselor tradiţionale noi reguli pentru atestare, care a redus de 15 de ori numărul produselor înregistrate până în acest moment, de la 4.500 anul trecut la numai 300 în prezent, iar demersurile pentru obţinerea protecţiei europene în cazul unor produse similare au avansat cu Salamul de Sibiu şi Brânza de Ibăneşti, de unde se aşteaptă recunoaşterea în februarie.