Cât de rezistente sunt firmele din Moldova

În ultimii 25 de ani, mediul de afaceri din România a fost unul dinamic, fiind înfiinţate la nivel naţional peste 2,6 milioane de firme * cele mai multe dintre acestea sunt organizate sub formă de SRL, a căror durată medie de viaţă este de peste 9 ani * societăţile cu răspundere limitată din Moldova depăşesc această medie * PFA-urile şi întreprinderile înfiinţate în Bacău se numără printre cele mai longevive.

 

Potrivit unei ample analize a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), durata medie de activitate a societăţilor cu răspundere limitată (SRL) radiate din bazele de date ale instituţiei, până la sfârşitul lunii februarie a acestui an, a fost calculată la peste 9 ani. În cazul persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, media ajunge la peste 5 ani. Cu toate că la nivel teritorial s-au sesizat fluctuaţii minime, de câteva luni, în Moldova acestea depăşesc media stabilită la nivel naţional. Astfel, cele mai multe firme din Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ şi Suceava au reuşit să îşi desfăşoare activitatea pentru o perioadă de peste 10 ani, iar cele înfiinţate în Vaslui au rezistat pe piaţă peste 9 ani.

„Explicaţiile ar putea fi legate despre o anumită doză de stabilitate pe care o are Regiunea de Nord-Est a României şi de asemenea de faptul că oamenii de aici sunt mai puţin încurajaţi sau favorizaţi spre a înfiinţa noi şi noi firme, pe diferite domenii de activitate, mai diversificate“, a declarat Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

EXCLUSIV Economia Moldovei îşi turează motoarele

În ceea ce priveşte persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi familiale din Moldova, Bacăul se numără printre cele mai puternice judeţe, înregistrând o durată medie de existenţă cu peste un an mai mare decât media naţională, respectiv 7 ani. De asemenea, în Botoşani, Suceava şi Vaslui, antreprenorii au reuşit să îşi menţină active întreprinderile peste şase ani, cu câteva luni în plus faţă de media pe ţară, Iaşul fiind singurul judeţ din regiune care s-a aliniat celor cu o durată de existenţă fixă de 5 ani. Cu toate astea, judeţele din Moldova nu se numără printre centrele iniţiativei antreprenoriale din România, Bucureşti şi Cluj fiind însă incluse în această categorie.

 

Profilul antreprenorului român

Conform datelor furnizate de ONRC, profilul antreprenorului român este ilustrat de o persoană de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani, care provine din mediul urban şi care este activ în domeniul comerţului, construcţiilor sau transporturilor. „Din numărul total de firme active la 31 martie 2015, peste 64% sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL) care au, în medie, un asociat, cel mai frecvent, un bărbat de 40-49 ani“, se arată în statisticile realizate de ONRC.

De asemenea, 91,6% dintre acestea fac parte din categoria microîntreprinderilor, având în medie 2 salariaţi şi un capital social mediu de 49.718 lei. Mai mult, cifra medie de afaceri a SRL-urilor din România ajunge la un total de 212.617 lei, cele mai multe dintre ele având sediul social în municipiul Bucureşti şi judeţul Cluj.

Totodată, potrivit sintezei ultimilor 25 de ani de activitate a ONRC, în perioada decembrie 1990 - martie 2015, la oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunalele judeţene şi tribunalul municipiului Bucureşti, au fost efectuate 17.557.104 de operaţiuni dintre care 2.601.090 reprezentând înmatriculări de persoane fizice şi juridice, 13.825.680 menţiuni şi 1.130.334 radieri de firme şi întreprinderi.

Mai mult, în aceeaşi perioadă amintită, „în evidenţele registrului comerţului computerizat figurează 15.486.895 de persoane fizice şi juridice care au deţinut sau deţin calităţi/funcţii în cadrul profesioniştilor înmatriculaţi, 4.957.023 sedii sociale/profesionale sau secundare, peste 333 de milioane de înregistrări privind obiectul de activitate, precum şi alte milioane de înregistrări referitoare la informaţiile specificate în documentele de înmatriculare sau în documentele modificatoare depuse la registrul comerţului ulterior înmatriculării“, susţin reprezentanţii ONRC. Andra PETRARIU