EXCLUSIV Portretul inspectorului antifraudă FOTO

În urma intensificării controalelor desfăşurate de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), care au condus la închiderea activităţii firmelor sau la amenzi drastice, agenţii economici caută nod în papură autorităţilor * aceştia susţin că inspectorii nu respectă legea şi efectuează verificări îmbrăcaţi în civil, în lipsa uniformei şi a altor echipamente specifice locului de muncă * reprezentanţii DGAF neagă afirmaţiile, specificând regulile după care îşi desfăşoară activitatea.

 

În ultima perioadă, cititorii ziarului „Evenimentul Regional al Moldovei“ au trimis la redacţie numeroase sesizări cu privire la acţiunile de control desfăşurate de inspectorii de la Antifraudă. Cele mai multe plângeri făceau referire la verificările pe care aceştia le fac îmbrăcaţi în civil şi nu în uniforma specifică instituţiei. În replică, reprezentanţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală ( DGAF) au ţinut să precizeze contrariul, prin exemplificarea procedurii prevăzute în lege. „În conformitate cu art. 5, alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, personalul Agenţiei care ocupă funcţii publice de inspector antifraudă poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane şi, după caz, armament şi alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecţie şi comunicare“, a declarat Alexandru Cristea, purtătorul de cuvânt al DGAF.

EXCLUSIV Patronii din Moldova sunt puşi la zid de Antifraudă FOTO

Cu toate astea, acesta susţine că în funcţie de tipul de control efectuat, pot exista şi excepţii care pot duce la schimbarea regulilor. „În anumite situaţii, în realizarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii antifraudă pot îmbrăca ţinuta civilă“, a adăugat Cristea.

 

Motivele atacurilor către instituţie

Schimbarea legislaţiei din luna martie a condus la intensificarea acţiunilor de control, inspectorii Direcţiei Antifraudă din regiune sancţionând sute de agenţi economici cu amenzi drastice, dar şi cu suspendarea activităţii de la o lună la trei luni pentru lipsa deţinerii caselor de marcat şi neemiterea bonurilor fiscale. Acestea s-au desfăşurat pe bandă rulantă, într-un timp foarte alert, astfel că, în ciuda încălcării legii, comercianţii şi patronii de restaurante sau cafenele s-au arătat revoltaţi, considerându-le mult prea agresive.

EXCLUSIV Legalizarea bacşişului, sub lupa patronilor moldoveni

Suspendarea sau sigilarea activităţii agenţilor economici poate fi dispusă dacă nu sunt utilizate corect aparatele de marcat electronice fiscale, dacă nu sunt emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, dacă nu sunt emise bonuri cu valoare reală sau dacă nu sunt întocmite documente justificative pentru sumele de bani introduse sau extrase în/din sertarul casei de marcat. „Responsabilitatea suspendării activităţii unui punct de lucru aparţine direct angajaţilor sau reprezentanţilor legali ai operatorului economic, care au încălcat prevederile legale în vigoare. Inspectorii antifraudă fiscală au doar obligaţia de a constata aceste abateri şi de a dispune măsurile sancţionatorii prevăzute de legile în vigoare. Sancţiunea suspendării, precum şi cea a amendării, este aplicată persoanei juridice, tocmai pentru constatarea că veniturile realizate din vânzări sunt sustrase de la obligaţia de fiscalizare, respectiv se evită colectarea TVA. Măsura suspendării nu afectează sub nicio formă statutul angajaţilor respectivului operator economic“, a precizat Alexandru Cristea.

De asemenea, conform legislaţiei, firmele sancţionate pot face o plângere în termen de 15 zile pentru a contesta măsurile luate. „Operatorii economici au posibilitatea de a contesta măsurile dispuse de inspectorii DGAF, în termen de 15 zile de la data comunicării la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. Măsura suspendării activităţii comerciale reprezintă o sancţiune contravenţională complementară sancţiunii principale a amenzii. Astfel, odată cu sancţionarea cu amendă, inspectorii antifraudă fiscală sunt obligaţi să dispună şi suspendarea activităţii comerciale, potrivit prevederilor articolului 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale“, a mai spus Cristea. Andra PETRARIU