Probleme la proiecte europene

Primăria Piatra Neamţ contestă corecţii financiare de peste 8,7 milioane de lei la proiectele derulate cu fonduri europene * numeroase investiţii realizate cu bani nerambursabili la nivelul Regiunii de Nord-Est au fost penalizate din cauza problemelor apărute în implementare

 
Comunitatea Europeană a refuzat decontarea mai multor sume cheltuite în cadrul unor investiţii realizare în marile oraşe ale ţării. Potrivit unei analize a Mediafax, nu există oraş mare din România care să fi luat fonduri structurale şi care să nu fi trecut prin corecţii financiare pentru proiecte, ori prin furcile caudine ale justiţiei, după ce parte din membrii echipelor de implementare, între care chiar aleşi locali au trecut prin anchete penale, iar autorităţile au fost puse în situaţia de a rambursa banii UE. În exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, României i-au fost alocate peste 19 miliarde de euro din fonduri nerambursabile prin Comunitatea Europeană. La data de 30 iunie 2016, unităţile administrativ-teritoriale şi celelalte autorităţi contractante depuseseră declaraţii de cheltuieli pentru 14.614.605.862 euro, ducând rata de absorbţie la procentul de 76,69%.

Se reiau mega-licitaţiile de la Fortus

Numai că, la aceeaşi dată, rambursările acceptate de Comisia Europeană erau de 13.049.712.895 euro - potrivit Ministerului Fondurilor Europene – ceea ce înseamnă o rată efectivă de absorbţie de numai 68,47%, deşi rata sumelor încasate de la CE ca avans înseamnă 79,52%, diferenţa fiind încă incertă tocmai fiindcă majoritatea proiectelor este în etapa de monitorizare/ evaluare/ sustenabilitate ori, mai grav, suspendare din motive de fraudă sau litigii aflate pe rolul instanţelor.

În parte din aceste proiecte, finanţatorii, respectiv CE sau alte organisme internaţionale din spaţiul european denunţă practicile prin care s-au realizat proiectele şi fie îşi cer banii înapoi, fie refuză să deconteze cheltuielile declarate de către autorităţile contractante din România. În cazurile în care a existat şi cofinanţare din partea autorităţilor, iar lucrările n-au fost în graficul stabilit pentru închiderea exerciţiului financiar trecut – iunie 2016 – s-a mers pe varianta finalizării lucrărilor din bani publici locali pentru tot proiectul, ceea ce a înseamnă că unele cheltuieli vor fi decontate din bugetele publice.
Conform informaţiilor furnizate de expertul în comunicare Ioana Pâslaru, de la Ministerul Fondurilor Europene, nu există în acest moment o situaţie centralizată a proiectelor nereuşite ale României, însă sunt deja de notorietate proiectele care au suferit corecţii financiare sau care sunt obiectele unor litigii răsunătoare.

„La nivelul municipiului Piatra Neamţ au fost implementate 15 proiecte cu finanţare din fonduri structurale 2007 - 2013, în valoare totală de 166.983.724 lei. Corecţiile financiare în cuantum total de 8,765 milioane de lei sunt contestate de UAT Municipiul Piatra Neamţ şi se află pe rolul instanţelor de judecată. De activitatea de atragere de fonduri nerambursabile, pregătirea şi implementarea de strategii şi proiecte se ocupă Direcţia de Implementare Programe din cadrul Primăriei, care este compusă din 13 persoane (nouă consilieri, patru inspectori)”, a transmis pentru Mediafax Mariana Lefter, consilier în cadrul Primăriei Piatra Neamţ, la Direcţia de Implementare.

Ponturi pentru dezvoltarea economică a Moldovei

Una din posibilele cauze care ar determina rateurile în unele proiecte ar fi nivelul de profesionalizare al personalului care se ocupă de atragerea de fonduri europene. „Din cele 13 persoane angajate la Direcţia de Implementare Programe, 10 au urmat cursul de manager de proiect, opt au urmat cursul de expert în accesare de fonduri structurale şi de coeziune europene, şase au urmat cursul de evaluator proiecte. În serviciul Achiziţii Publice lucrează trei persoane, iar pentru realizarea de strategii s-a lucrat cu firme de consultanţă selectate prin procedură de achiziţie publică, în cazul nostru cu SC Avensa Consulting SRL Iaşi şi TDP Partners Bucureşti”, a mai spus angajata Primăriei Piatra Neamţ.

Situaţia proiectelor cu probleme nu este singulară în Regiunea de Nord-Est. Mai toate autorităţile publice mari au primit penalizări. Unităţi mai mici, precum Roman sau Rădăuţi au avut, de asemenea, măcar un proiect din cinci cu probleme, respectiv corecţii bugetare.

Pe 5 septembrie 2016 este termenul final pentru transmiterea la Comisia Europeană şi Autoritatea de Audit a ultimei aplicaţii de plată intermediară pentru programele de mediu şi de transport. Totodată, 31 martie 2017 este termenul final pentru transmiterea declaraţiilor finale de cheltuieli la comisie.

LOCURI DE MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE