Profilul informaticianului care lucrează peste hotare

Studiul „Informaticieni Români din Diaspora Europeană 2015“ subliniază cele mai mari provocări ale domeniului IT, printre care şi emigrarea forţei de muncă * analiza arată spre ce ţări s-au îndreptat cei mai mulţi specialişti şi ce competenţe valorifică aceştia

O interesantă analiză realizată de Griffiths School of Management în colaborare cu Şcoala Informală de IT, care are o filială şi în Iaşi, scoate în evidenţă potenţialul forţei de muncă din domeniul tehnologiei informaţiei şi cercetării. Studiul „Informaticieni Români din Diaspora Europeană 2015“ prezintă principalele trei provocări ale IT-ului românesc. O primă provocare vizează numărul redus de specialişti raportat la necesarul pieţei. „Estimări aproximative plasează numărul de IT-işti din România în intervalul 75.000 - 100.000 persoane, cu un necesar estimativ de 130.000 – 150.000 de specialişti la nivel naţional“, explică, în cadrul studiului, Sebastian Văduva, decanul Griffiths School of Management şi preşedintele Şcolii Informale de IT.

Varujan Pambuccian: „Tinerii trebuie să-şi dezvolte propriile afaceri“ FOTO

O altă provocare importantă a acestui domeniu care are un potenţial real de creştere face referire la calitatea pregătirii în momentul finalizării studiilor, care este insuficientă pentru nevoile angajatorilor. Practic, din cauza dinamicii tehnologiei informaţiei, învăţământul tradiţional face faţă cu greu inovaţiilor. Una dintre cele mai însemnate probleme ale domeniului este cea a emigrării forţei de muncă. „Mai mult decât alte sectoare din economia românească, sectorul IT a înregistrat un număr estimativ de 25.000 - 30.000 de specialişti IT care au emigrat în străinătate în ultimele trei decenii. Poziţionarea lor în companii de top ale IT-ului la nivel global este o validare suplimentară a calităţii şi potenţialului IT-ului românesc“, a punctat preşedintele Şcolii Informale de IT.

Radiografia industriei de IT&C din Moldova

Dintre respondenţii la studiul „Informaticieni Români din Diaspora Europeană 2015“, cei mai mulţi lucrează în Marea Britanie, peste 26%, iar aproape 24% sunt prezenţi în Germania. La mare distanţă, cu doar 9% se află cei care lucrează din Franţa. 64% dintre respondenţi au vârste cuprinse între 26 şi 35 de ani. 73% dintre respondenţi au finalizat studiile în România. Cei mai mulţi, 46% au absolvit cursurile de licenţă, 42% au finalizat atât licenţa, cât şi masterul, iar doar 6% au studii doctorale terminate. Cele mai cunoscute limbaje de programare pe care le folosesc sunt SQL (42%), JavaScript (40%) şi Java (36%). „În ceea ce priveşte titlul jobului, 42% s-au identificat ca developeri, iar 31% ca ingineri. 43% dintre IT-iştii români din diaspora au declarat că au o slujbă primordial tehnică, 34% au indicat că slujba lor este parţial tehnică şi parţial de management, în timp ce doar 3% sunt implicaţi într-o poziţie superioară de management“, reiese din studiu.

Peste o treime dintre respondenţi primeşte salarii între 3.000 şi 5.000 de euro. Printre motivele pentru care specialiştii au ales să emigreze, 54% au menţionat că au plecat din România pentru „dezvoltare profesională“, 53% pentru „un venit mai mare“, în timp ce 49% au menţionat „evitarea corupţiei şi a birocraţiei“.

Printre piedicile identificate de informaticieni în calea repatrierii se numără cele legate de fiscalitate, de infrastructură, de bariere sociale, dar şi de sistemul în care se face business ori de cel politic. „29% dintre informaticienii români aflaţi în diaspora europeană au indicat că doresc să se întoarcă  în România, iar 43% au indicat că este probabil să revină în ţară. Doar 28% au spus că nu doresc să ia în considerare revenirea în România“, se mai arată în analiză.

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV
 
„Specialiştii români implicaţi în revoluţia informatică globală sunt o sursă de mândrie şi un potenţial nevalorificat pentru IT-ul românesc şi pentru societatea românească“-  Sebastian Văduva, decanul Griffiths School of Management şi preşedintele Şcolii Informale de IT

„Informaticieni Români din Diaspora Europeană 2015“ a fost realizat în perioada iulie - octombrie 2015 de către Griffiths School of Management în colaborare cu Şcoala Informală de IT şi în parteneriat cu Deutsche Bank Global Technology Group, Stark Vantage, Soluţii Avansate şi Asociaţia Cityside. La acest studiu s-au folosit răspunsurile a 1.000 de informaticieni români din Europa.