Bahlui – aceeaşi baltă mocirloasă, cu maluri de europeneasă
Dimensiune font:
Scriam, în ultima decadă a lunii iunie, mai precis pe 22, sub titlul „Bahlui– extremă urgenţă”, câteva rânduri de atenţionare asupra felului în care arăta şi mirosea (evit să utilizez un termen mult mai propriu) principalul curs de apă ce străbate oraşul; am folosit această perifrază, pentru a nu se crea confuzii şi a nu se crede că este vorba de altul, cunoscut printre băştinaşi sub numele popular de, scuzaţi expresia, „Cacaina”, şi oficial de Şorogari. Pentru cei care nu au văzut, nici mirosit, nici atunci, nici de atunci încoace, imaginea şi parfumul Bahluiului, betonat cu bani europeni, vreau să spun că e aceea a unei ştioalne (ceea ce înseamnă, conform uneia dintre accepţiile din dicţionare, o baltă mocirloasă), adică arată îngrozitor şi duhneşte pe măsură.
Apelam, atunci, solicitând explicaţii, dar, mai ales, rezolvarea unei probleme ce mi se părea – şi mi se pare în continuare – de mare importanţă, atât prin aspectul inestetic (blând spus...), ce pătează faţa oraşului pe o mare lungime, dar şi reprezentând un caz evident de poluare, însă şi un potenţial focar de molime, dat fiind că patrupede, dar şi bipezi cu minte de patrupede, în special copii, se mai scaldă în ştioalnă, apelam, deci, şi numai pe calea rânduirilor de aici (ştiind că oameni-s ocupaţi şi n-au timp de asemenea lecturi), ci şi trimiţând mailuri, la Primărie, Agenţia pentru protecţia mediului şi Direcţia apelor române.
Mesajul transmis de către mine era, în esenţă, că ar fi fost de aşteptat ca cineva (din cadrul instituţiilor menţionate sau de oriunde) să ia, de urgenţă, măsuri pentru a se remedia situaţia. Din păcate, încheiam rândurile subliniind că „sunt gata să pun pariu că asta nu se va întâmpla”. Am fost „bun” profet.
Repede, în doar patru zile, am primit un răspuns (mulţumesc pentru remarcabila promptitudine) de la Agenţia pentru protecţia mediului, ce îmi comunică a nu avea atribuţii legale legate de subiect, drept care re-direcţionează sesizarea către dispeceratul apelor române şi Consiliul judeţean Iaşi. Pe 25 iulie, primesc un răspuns, în fine, de la un factor autorizat: Administraţia Naţională Apele Române – A.B.A. Prut-Bârlad (mulţumesc conducerii pentru amabilitate). În răspuns, sintetic, se arată că starea actuală a Bahluiului „se datorează debitului scăzut, descompunerii vegetaţiei acvatice – totul ca urmare a modificării factorilor de mediu şi a impactului antropic”. Se mai precizează că, în permanenţă, este urmărită calitatea apelor din România (inclusiv Bahlui), în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene, se realizează un monitoring de supraveghere, şi că, în situaţiile critice, instituţia cu pricina intervine operativ, cu materialele şi mijloacele din dotare.
Nu comentez, deocamdată. Poate, cine ştie, vor veni răspunsuri, în termenul stabilit de lege, şi de la Primărie şi CJ, şi atunci voi putea să o fac. Eu aştept. Bahluiul – nu!
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau