Parlamentarele, puţine certitudini. Iluzii? Deloc!

Certitudini:
1.Alegerile se vor desfăşura pe 11 decembrie - dată la care sunt prăznuiţi, în calendarul ortodox, doi sfinţi „stâlpnici”. Prin translare în spaţiul laic, s-ar putea afirma că, în ziua respectivă, clasa politică va fi pusă „la stâlp”; din fericire pentru ea (şi nefericire pentru restul populaţiei), ipostaza va dura exact cât vor fi deschise secţiile de vot, după care, pentru trei ani şi 364 de zile, rolurile se vor inversa.
2. În cursa pentru a fi ales s-au înscris 6.500 candidaţi. Din fericire pentru noi - care susţineam doar veniturile parlamentarilor, iar, mai nou, le suportăm şi costurile campaniilor -, şi din nefericire pentru politicieni, revenirea la votul pe liste de partid va face să rezulte doar 466 de aleşi, faţă de 588 cât sunt în mandatul actual. E o economie care, fără îndoială, va fi contrabalansată de măsuri care să ducă la creşterea nivelului de trai (prezent şi viitor, inclusiv al pensiei). Al parlamentarilor, desigur, că doar nu vă gândiţi la populaţie...
3. În premieră, va fi folosit un sistem de monitorizare video. Din păcate, pentru că aşa-i la noi, se iau doar jumătăţi de măsură, acesta nu va funcţiona în tot intervalul, ci doar post festum, după ora 21, adică partea de numărare a voturilor, lasându-se, în acest fel, portiţe încă deschise pentru eventuale fraude.
4. O altă noutate, (de) mult aşteptată şi mult trâmbiţată: românii din străinătate, care s-au înscris în registrul electoral, vor putea vota prin corespondenţă. Totodată, ca urmare a solicitărilor, au fost înfiinţate 7 noi secţii de votare în diverse ţări (dintre care 4 doar în Republica Moldova...). Iarăşi o deziluzie, care, probabil, va fi confirmată şi în ziua desfăşurării scrutinului: deşi sunt circa 610.000 de români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, care ar fi putut opta pentru acest sistem comod, numărul celor înscrişi se pare că nu ar trece de 10.000. Aşadar, mitul privind setea de votare a celor aflaţi peste graniţe s-ar putea risipi ca un fum...
5. Potrivit sondajelor de opinie, ar urma să intre sigur în Parlament reprezentanţi ai PSD (creditat între 38 şi 45 la sută), PNL (între 25 şi 31 la sută), USR (singura noutate, cu circa 10 la sută), ALDE şi, desigur, UDMR. PMP şi PRU sunt în incertitudine privind accesul. Un rol esenţial în stabilirea configuraţiei finale şi, ulterior, a posibilităţilor de a creiona o majoritate îl va avea procesul de redistribuire a voturilor, teoretic social-democraţii urmând să fie favorizaţi. Alt factor important în determinarea rezultatelor poate fi absenteismul - deja 16 la sută dintre cei chestionaţi afirmă că nu vor merge la vot; de amintit că, la ultimele alegeri parlamentare prezenţa a fost de 41,72 la sută, iar la cele anterioare, de 39,26 la sută, ceea ce duce la prognozarea unui procent asemănător şi pe 11 decembrie. La fel, va conta şi convingerea, fie şi în ultima clipă (dar cu argumente legale, nu pomeni electorale!) a celor nehotărâţi, actualmente procentul acestora atingând impresionanta cotă de 40 la sută.
Cât despre iluzii, legate de creşterea calităţii activităţii viitorului legislativ, e mai bine să nu ne facem deloc!