Unde-i boema ieşeană de altădată? În albumul lui Cahniţă, iată...

Mai pe scurt şi mai sec, prin boemă am putea înţelege lumea şi viaţa pe care le trăiesc boemii – subiectiv şi peiorativ considerate „dezordonate şi lipsite de siguranţa zilei de mâine”. Şi mai sintetic, dar mai aproape de înţelesul acceptat în genere, şi sub semnul căruia se află rândurile ce urmează, putem să ne referim la boemi ca fiind persoane non-conformiste...
Dacă e să ne referim la boema ieşeană, ea a existat mereu de-a lungul timpurilor şi, după unele semne, se pare că încă supravieţuieşte. Nu ştiu şi nici nu prea cred că ea va fi şi un fenomen care să se manifeste în viitor, din mult prea multe motive pentru a fi înşirate aici şi acum.
Altădată, boema autohtonă putea fi surprinsă cu ochiul liber. Mergeai prin Piaţa Unirii şi admirai spectacolul oferit de către actorul Miluţă Gheorghiu care dialoga cu o cunoştinţă. Sau mergeam (flanam, mai adecvat) – scuzată fie-mi trimiterea la propria persoană -, ca un discipol care avea ce învăţa, alături de poetul Mihai Ursachi şi pictorul Val Gheorghiu, pe străzile şi străduţele urbei, ne bucuram ochii, minţile şi inimile de cele văzute, de la peisaje până la frumuseţi feminine, ascultând comentariile pline de spirit ale celor doi maeştri.
Astăzi, boema ieşeană (şi oaspeţii ei din aceeaşi categorie) de altădată poate fi re-văzută graţie materializării unui proiect absolut lăudabil al Editurii „Junimea”. Aceasta a iniţiat colecţia „Biblioteca ieşeană”, în cadrul căreia au ieşit de sub tipar, până acum, „Iaşii Junimii”, aparţinând lui Ozolin Duşa, „Iaşii în 78 de ilustraţiuni adnotate”, semnată de Ioan Holban şi Lucian Vasiliu, „Periplu prin Cetatea Iaşilor”, realizată de Vasile Iancu, şi, foarte de curând, „Ipostaze fotoboeme ieşene”, avându-l ca autor pe artistul fotograf Marcel Cahniţă.
Cartea cuprinde 208 fotografii – şi dacă fiecare imagine face (în cazul de faţă, cu certitudine că da!) o mie de cuvinte, putem spune că, parcurgând paginile albumului, descoperim sau re-descoperim boema ieşeană într-o sumă de 208.000 cuvinte. Greu de afirmat, tranşant, dacă e puţin sau mult pentru zecile de personaje/personalităţi, dintre care multe, chiar trecute în nefiinţă, şi totuşi efectiv însufleţind albumul şi intrând în comunicare-rezonanţă cu privitorul.
Câtuşi de puţin întâmplător am adăugat numelui autorului calificativul artist fotograf – îl binemerită şi îl susţin cele mai multe dintre imagini, remarcându-se, cu deosebire, portretele făcute lui Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Ioanid Romanescu, Horia Zilieru, Ion Chiriac, Val Gheorghiu, Ion Neagoe, Aurel Leon, Valentin Ciucă, Zamfira Bârzu, Petre Brânzei, Petru Ciubotaru.
Marcel Cahniţă surprinde, cu excelenţă, clipa şi atmosfera, pe care le eternizează şi ni le dăruieşte, cu o generozitate egalată doar de profesionalism...