„CFR ne-a făcut plângeri penale pentru asfaltarea drumurilor”

În cadrul unui interviu acordat cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei, primarul comunei Ciurea, Cătălin Lupu, a vorbit despre recentele dificultăţi în asfaltarea drumurilor din zona administrată de CFR, un conflict care se dispută prin instanţele de judecată * anul acesta, majoritatea investiţiilor în Ciurea se apleacă în direcţia infrastructurii şcolare * primarul spune că poartă discuţii cu mai mulţi investitori, dar se confruntă cu o mare problemă

- Ce investiţii aţi finalizat anul acesta şi la ce trebuie să se aştepte locuitorii comunei în perioada următoare?

- Anul acesta am făcut recepţia la două centre de zi, unul la Dumbrava şi încă unul la Piciorul Lupului. Anul acesta lucrăm şi la extinderea centrului de zi de la Lunca Cetăţuii, pentru că numărul crescut de copii crescut impune realizarea unui spaţiu mai mare. Acestea le vom deschide pentru funcţionare în luna septembrie. Anul acesta ne aplecăm foarte mult pe infrastructura şcolară şi vrem să continuăm pe această direcţie. Săptămâna trecută am făcut recepţia finală la Şcoala Ciurea, reabilitată prin Programul Operaţional Regional cu sprijinul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, fiind o investiţie realizată cu 100.000 de euro. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 1 avem semnate trei contracte de finanţare pentru şcoli: unul fiind pentru extinderea Şcolii Zanea, în Slobozia construim o şcoală nouă, iar în Curături şcoala nu poate fi reabilitată şi va fi construită una nouă.

- Au existat dificultăţi la lucrările pe drumurile comunale în zona administrată de CFR? Înţelegem că disputa s-a mutat recent în instanţă...

- La drumuri am avut în PNDL 1 proiecte însumând 22 kilometri de asfalt, dar la doi kilometri am renunţat datorită unor plângeri penale pe care mi le-a făcut CFR pentru zona fabricii de cărămidă. E vorba de drumul paralel cu calea ferată care duce la Hlincea. Ne-am trezit că au o carte funciară făcută de CFR în baza unor procese verbale de vecinătate de prin în 2003-2004. Probabil la vremea aceea nu se punea atât de mult accentul pe limitele de proprietate, iar CFR încă mai era cine era. Din păcate, nu au nicio viziune asupra zonei, la nivel naţional, pentru că la nivel local nu se ia nicio decizie. Am făcut cunoscută Prefecturii Iaşi situaţia neclară cu terenul din zona aceea, iar ei au trimis o adresă la Ministerul Transporturilor să li se comunice numărul de inventar în vederea iniţierii unui proiect de hotărâre de Guvern pentru transfer, dar au răspuns cu totul altceva. Apoi au trimis angajaţi de la CFR să dărâme gardul şi să facă modificări. Totodată, au văzut că zona este plină de gunoaie. Este o stare conflictuală generată de faptul că nu se doreşte o comunicare şi rezolvare a problemelor.

- Ce se întâmplă cu lucrările de canalizare la Lunca Cetăţuii?

- Aici am intrat cu canalizarea, unde până acum am avut două etape de lucrări. În prima etapă am intrat pe străzile principale, unde am făcut şi asfaltarea. La etapa a doua, am legat zona de la şoseaua de centură până la Lunca Cetăţuii, a fost extrem de greu, ca urmare a procedurilor de licitaţii şi găsirea sumelor. Acum, în etapa a treia, am depus separat la PNDL, însă prioritate aveau proiectele de apă şi canal la pachet, doar că noi aveam deja apa rezolvată. Aici am cerut canalizare pe 18 kilometri, însemnând 53 de străzi din Lunca Cetăţuii, iar etapa a patra este pentru canalizare la Ciurea. Aşteptăm să vedem însă ce răspuns primim.

- În urma controalelor Curţii de Conturi s-au făcut o serie de modificări în ceea ce priveşte reţeaua de alimentarea cu apă. Cum aţi gestionat acest lucru?

- Cu apa nu am rezolvat tot. Noi avem o colaborare foarte bună cu ApaVital, în schimb s-au modificat regulile privind extinderile, în sensul că cei de la Curtea de Conturi au considerat că aceste protocoale de colaborare prin care ApaVital pune toată reţeaua la dispoziţie, iar noi, ca unitate administrativ-teritorială suporţi lucrările de excavare, întinderea ţevii şi branşare, le crează nişte reţele în inventarul ApaVital unde nu se înscriu cu cheltuieli. E o situaţie la nivel de judeţ, nu s-a ajuns la nicio înţelegere şi ar trebui găsită o soluţie astfel încât să nu frâneze investiţiile. În rest, în Lunca Cetăţuii cetăţenii au apă, în Dumbrava s-au făcut lucrări anul trecut. În Hlincea este o situaţie aparte, mai sunt câteva străzi, dar aici s-au făcut lucrări de creştere a presiunii apei pe zona Bucium şi zona Vişan.

- Are primăria un plan de atragere a investitorilor în comună?

- Noi ne dorim asta, dar, din păcate, comuna are doar 4.772 hectare ca suprafaţă totală, ceea ce este foarte puţin, la o populaţie de 15.000 de locuitori. Dacă ar veni un investitor mare, ar fi dificil. Sunt discuţii despre Lidl, că ar dori să ridice un punct la Lunca Cetăţuii, pentru că ar fi studiat piaţa şi au constatat că sunt peste 40-50.000 clienţi potenţial care tranzitează zona. Intenţia ar fi să cumpere de la privat, dar la nivelul primăriei am purtat o discuţie acum cinci-şase luni, dar ce putem oferi este undeva în zona Dumbrava, dar acolo nu e putere de cumpărare. De la OMV au căutat să cumpere teren de la privaţi, dar nu au găsit vânzători, iar acum două luni de zile au venit de la Lukoil, tot pentru a cumpăra din mediul privat, dar deocamdată suntem la stadiul de discuţii.

- Ce părere aveţi despre recentele ieşiri publice ale lui Mihai Chirica şi cum vedeţi rezolvarea conflictelor din PSD?

- Noi am avut la începutul săptămânii o întâlnire la primărie pe tema procedurilor de lucru cu Salubris şi sigur, am discutat şi despre aspectul politic al momentului. Ideea e că nici el nu-l agrează în mod special pe Sorin Grindeanu, dar din perspectiva unor principii enunţate de el şi din cauza conflictului deschis cu domnul Dragnea, are puncte de vedere diferite de ale celorlalţi primari. Noi am avut o relaţie bună, suntem limitrofi şi cred că nu ar trebui să afecteze relaţia administrativă, iar cei din teritoriu pot suferi din cauza unor schimbări la nivel central. Nu cred în excluderea lui Mihai Chirica din partid, în niciun caz. Nu sunt de părere că politica se face după şabloane. Fiecare face politică şi administraţie într-un anumit fel. După ce se aşează lucrurile, cred că ar trebui să facem un congres.

- Mai credeţi în Asociaţia Zona Metropolitană?

- Atât timp cât partener principal este primarul Iaşului, nou credem. El este cel care ne poate coagula şi care ne poate da perspectiva implementării unor proiecte în zona metropolitană. A rămas în aer problema transportului şi nu e bine, pentru că trebuia deja rezolvat. Cred că trebuie rezolvată neapărat problema cu şoseaua de centură, care descarcă toate camioanele şi trec prin Lunca Cetăţuii, dar drumul este prea îngust. E un coşmar mersul cu maşina. Dacă am treabă la o instituţie din Iaşi dimineaţa, fac cel puţin 50 de minute de la Lunca Cetăţuii până la Prefectură. E o distanţă de 7 kilometri, pe care ar trebui să o parcurg în 15 minute.

- În acest moment are loc Tabăra de creaţie de la Curături. Ce activităţi desfăşuraţi săptămâna aceasta?

- Este vorba de o tabără de creaţie artistică, pictură, sculptură, artă decorativă şi creaţie literară, care se află la a patra ediţie. Iniţiatorul ei este Asociaţia cultural-umanitară „Fii Satelor” din Comuna Ciurea împreună cu Fundaţia „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”. Aici participă copii din comuna noastră, sunt aproape 40 de elevi care lucrează pe ateliere, noi le asigurăm transportul şi alimentaţia, participă cadre didactice pe diferite specialităţi. Joi (azi – nr), în cadrul cercului de creaţie literară avem o întâlnire cu Cenaclul literar din Luncă, la care vor participa scriitori şi critici literari. Tabăra se va încheia sâmbătă când vom vedea ce lucrări s-au realizat în cursul acestei săptămâni.