A plecat dintre noi Vlad Hogea

Dimensiune font:

| 27-12-2014 22:13

A plecat dintre noi un mare naţionalist, Vlad Gabriel Hogea, care pe 9 ianuarie 2015 ar fi împlinit 38 de ani. A plecat la cele veşnice subit, cu mult înainte de vreme, lăsând în urmă o familie sfâşiată de durere şi colegi de idei şi de credinţă care nu-l voi uita niciodată. A fost unul din promotorii Partidului România Unită, fiind alături de mine încă din 2012.

Între anii 2000 şi 2008 a fost deputat în Parlamentul României, iar în 2005 a fost euroobservator la Parlamentul European. A avut o intensă activitate publicistică, şi-a luat doctoratul în istorie şi a luptat mereu pentru respectarea României şi a valorilor acestui popor. A realizat şi o emisiune de neuitat la Antena 2, intitulată ”Filmul sau viaţa”, pe care mulţi dintre noi şi-o aminteau cu drag, dar, de azi înainte, ne-o vom aminti cu durere în suflet. Alături de toată echipa Partidului România Unită transmit condoleanţe familiei sale lovite de o asemenea tragedie! Fetiţa sa are numai câteva luni, dar într-o bună zi va înţelege moştenirea lăsată de Vlad Hogea şi va fi mândră de cel care a fost tatăl său...Îl plângem cu toţii pe cel care a plecat atât de tânăr dintre noi în a treia zi de Crăciun. Dumnezeu să-l odihnească! P.S. Cred că cea mai bună rememorare a gânditorului şi scriitorului naţionalist care era Vlad Hogea este să preiau aici ultimul său text publicat chiar pe 25 decembrie şi intitulat ”Decalog Naţionalist”: ”Conceptul de naţiune ne duce cu gândul la ideea de putere politică. Cu cât e la mijloc mai multă putere, cu atât se evidenţiază legătura dintre naţiune şi stat. Naţiunea modernă este o comunitate care, pe cale de normalitate, tinde să producă un stat de sine stătător; bineînţeles, o uniune convenţională nu este o ţară. În Estul Europei, la începutul Secolului XX se ajunsese la concluzia că: “Noi, slavii, distingem cu greu statul de naţiune”, făcându-se chiar o clasificare a naţiunilor, pe acest criteriu: “Există culturi-naţiuni şi state-naţiuni”. De atunci se acceptă concluzia că naţiunea culturală pune accentul pe etnie, limbă, istorie comună, iar naţiunea politică este aceea în care cetăţenia are o importanţă mai mare decât identitatea etnică. S-ar putea spune chiar că istoria autodeterminării este istoria formării naţiunilor şi a spargerii statelor. Lumea statelor naţionale este o lume construită pentru a păstra idealurile trecutului, şi în care schimbarea este limitată numai la cele necesare, o lume care se opune ‹schimbării de dragul schimbării. Dacă ordinea mondială este gândită astfel încât omogenitatea în interiorul fiecărui stat să fie maximizată, iar numărul statelor să fie minimizat, atunci acea ordine mondială este o ordine mondială naţionalistă, iar componentele ei sunt statele naţionale. Dacă sunt prea puţine state, şi fiecare dintre ele prea mare, atunci vor deveni eterogene în interior. Dacă sunt prea multe, vor diferi prea mult unul de celălalt. Există, totuşi, un număr optim de state, raportat la orice moment din evoluţia lor, în cadrul acestei ordini mondiale naţionaliste. Acest optim este determinat de limitele mijloacelor de comunicaţie şi transport şi de gradul dezvoltării politice şi sociale.Există, aşadar, o arhitectonică geopolitică mondială care să constituie o alternativă la modelul actual de globalizare unipolară. Naţionalismul este capabil să furnizeze, în condiţii de civilizaţie şi democraţie deplină, o matrice organizaţională a lumii viitorului, un tipar mai potrivit, mai valabil şi mai uman decât cel care ni se pregăteşte din umbră. Având ambiţia nietzscheană ca în zece fraze să spunem ceea ce altul spune într-o carte, ceea ce oricare altul nu spune într-o carte, avansăm ideea unui Decalog Naţionalist, aşa cum a fost conturat de către cercetătorii contemporani ai acestui fenomen magnific şi etern: 1) Totalitatea naţiunilor formează omenirea. 2) Nimeni nu poate pretinde că nu aparţine nici unei naţiuni. 3) Naţiunile sunt diviziunile naturale ale umanităţii. 4) Fiecare individ aparţine în mod organic unei naţiuni (nu doar prin alegere, prin exprimarea unei opţiuni). 5) Naţiunile există şi trebuie să continue să existe. 6) Naţiunile deţin monopolul formării statelor. 7) Nici o porţiune de teritoriu nu poate fi deţinută de o altă entitate în afara statului naţional. 8) Naţiunile sunt sacre. 9) Naţiunea conferă un statut special. 10) Naţiunile nu pot fi suprimate. În vremea noastră, unii definesc statul naţional ca fiind “un sistem politic în care funcţiile executive, legislative şi judecătoreşti fundamentale sunt centralizate în mâinile unui guvern naţional şi care permite în principiu participarea tuturor cetăţenilor adulţi, pe baze egalitare, la viaţă politică. Cele două caracteristici au dat naştere la dualitatea guvern – societate”. Noi rămânem la ideea exprimată cu decenii în urmă, că “factorul hotărâtor în zămislirea unei naţiuni e cel subiectiv, e conştiinţa unităţii care, fără discuţie, e opera statului modern. Se poate oare vorbi de o naţiune când sunt prezenţi numai factori externi, fără conştiinţa identităţii lor? Desigur că nu. Naţiunea, ca individualitate colectivă, e un produs al conştiinţei de sine, al reflecţiei aspupra condiţiilor ce ţin laolaltă o seamă de oameni. Pe scurt, naţiunea e un concept modern, şi închegarea ei coincide cu avântul noii cugetări. Naţiunea modernă se organizează în stat: idealul e statul naţional”. Semnat: Vlad Hogea

Sursa: adevarul.ro

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vlad Gabriel Hogea (n. 9 ianuarie 1977, Iași - d. 27 decembrie 2014) a fost unpublicist și om politic român, fost deputat de Iași înParlamentul României din partea Partidului România Mare în legislatura 2000–2004 și în legislatura 2004–2008, cunoscut ca autor al lucrăriiNaționalistul, o antologie de texte xenofobe [referință și citat necesare] publicate anterior în ziarele România Mare, Politicași Tricolorul.

Studii:
A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al.I. Cuza", din Iași în 1999, după care și Colegiul Național de Apărare,București, în 2003, cu lucrarea „Statele naționale în contextul globalizării”, profesorul îndrumător al său fiind senatorul PRM de Iași, controversatul istoric Gheorghe Buzatu. A obținut un doctorat în istorie la Universitatea din Craiova în 2007, cu lucrarea „Relațiile româno-germane (1940-1944), reflectate în documentele din Arhiva M.A.E. al României” tot sub îndrumarea lui Gheorghe Buzatu.
Activitatea politică și publicistică:
A început activitatea politică în 1992, în gruparea naționalistă Partidul România Mare,[1] condusă de Corneliu Vadim Tudor, unde a activat în organizația de tineret. Din rândurile acesteia, a fost promovat pe lista PRM la alegerile legislative din 2000, unde a obținut un mandat de parlamentar de Iași. Între timp, el a publicat diverse articole xenofobe înRomânia Mare, ziarul partidului, precum și în alte publicații naționaliste, cum ar fi Tricolorul. Printre acestea, se numără articole intitulate „Mareșalul Ion Antonescu a protejat evreii din România” și „Care Holocaust?”, prin care nega participarea guvernului antonescian al României la Holocaust în perioada 1941–1944.[2] În august 2001,Gheorghe Buzatu, îndrumătorul său la Colegiul Național de Apărare și la Universitatea din Craiova, aflat la conducerea Centrului de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române, l-a ajutat să publice o compilație a acestor texte sub titlul Naționalistul. Lucrarea profund xenofobă, inspirată, după spusele autorului ei, de Julius Streicher, redactorul revistei naziste Der Stürmer, condamnat și executat pentru crime de război, a declanșat un scandal major în presa românească și internațională.[2] În urma protestelor a numeroși intelectuali, printre careAna Blandiana, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu (Mircea Mihăieș a denumit-o „noul Mein Kampf”), și ale liderilor comunității evreiești,[3]cartea a fost retrasă de la publicare.[4] În urma scandalului, Gheorghe Buzatu a trebuit să demisioneze de la conducerea Centrului de Istorie și Civilizație Europeană,[2] iar procurorii au declanșat o anchetă penală, împiedicată, însă, de imunitatea parlamentară a lui Hogea.[3][5]
La alegerile din 2004, a fost ales din nou deputat din partea PRM, de data aceasta în județul Vaslui, deși a continuat să activeze în cadrul filialei ieșene a partidului.[6] În preliminariile aderării României la Uniunea Europeană, a fost trimis în 2005 ca euroobservator la Parlamentul European.[7] În anul următor, Hogea a demisionat din PRM și s-a înscris într-un alt partid de orientare naționalistă, PNG-CD.[6] După un an de activitate în cadrul PNG-CD ca vicepreședinte, a fost trecut al treilea pe lista de candidați la alegerile europarlamentare din 2007, după ce a renegat materialele publicate de el în trecut în România Mare, acuzând influențele nocive ale fostului partid.[1] Liderului PNG-CD, George Becali, însă, a acuzat antisemitismul și xenofobia violentă a lui Hogea, și l-a exclus de pe listele de candidați.[8] Din acest motiv, el a demisionat din partid, acuzând conducerea acestuia de ignoranță și s-a înscris înPartidul Conservator (PC).[9] În 2010, postul de televiziune Antena 2aparținând trustului media controlat de liderul PC Dan Voiculescu, i-a dat spre realizare emisiunea Filmul sau viața?.[3] A parasit si PC si s-a inscris in PP-DD, partidul extraparlamentar condus de patronul postului de televiziune OTV, Dan Diaconescu. Vlad Hogea este acum secretar executiv al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, coordonator al Departamentului de Comunicare și președintele PP-DD Iași.