Amintiri de la Revoluţie

Se împlinesc, astăzi, 26 de ani de la Revoluţia din 1989, care a dus la căderea regimului lui Nicolae Ceauşescu * în Moldova, evenimentele nu au fost atât de aspre, însă nu trebuie uitaţi cei care s-au luptat pentru câştigarea libertăţii * împuşcaţi, răniţi, sau doar simpli spectactori, unii vorbesc cu nostalgie, dar şi cu tristeţe de această perioadă * la 26 de ani de la eveniment, aceste manifestări pot fi văzute altfel * pentru vasluieni şi nemţeni, schimbarea s-a produs, însă se aşteptau la mai mult 

Începută la Timişoara, în 17 decembrie, mişcarea anti-comunism s-a propagat şi în alte oraşe din ţară. Multe voci au spus de atunci că evenimentele din decembrie 1989 nu au fost, de fapt, o revoluţie, ci au fost controlate de alte forţe din Europa, iar singurul adevăr de netăgăduit care rămâne după acele zile este sângele vărsat de cei peste o mie de morţi şi alte câteva mii de răniţi.

A fost împuşcat
La Vaslui nu a murit nimeni în zilele acelea de decembrie. Din păcate, au pierit, în ţară, pentru libertate şi democraţie, cinci vasluieni, în timp ce alţi peste 20 au fost răniţi. Numele lor e rostit cu recunostinţă, anual, la Cimitirul „Eternitatea” din municipiul Vaslui în cadrul unei ceremorii dedicate zilei Revoluţiei. Pentru famiile lor însă, această zi e tristă amintire. Pentru alţii, Revoluţia înseamnă libertate, schimbare şi mai bine. „Am participat la evenimente şi am fost şi eu rănit. Dacă atunci România simţea şi credea în şansa schimbării unui regim odios, acum, la peste două decenii de la acel sângeros decembrie 89, speranţa la mai bine a cam pierit. Lucrurile nu s-au schimbat aşa cum sperau cei ieşiţi în stradă”, a declarat Laurenţiu Chiriac, istoric şi muzeograf la Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui. El a vorbit despre o manipulare despre care vorbesc mulţi atunci când vine vorba de Revoluţie. „Există gândul, la unii chiar certitudinea, că am fost manipulaţi şi puşi să fim actori în piesa regizată de alţii la Revoluţie”, a mai adăugat acesta, punctând şi faptul că acele zile vor rămâne mereu în memoria sa pentru că i-au marcat destinul.

„Au pus tunuri de apă pe noi”
Legat de Revoluţie, aceşeaşi gânduri şi sentimente sunt şi printre nemţeni. Actualul primar din Piatra Neamț, Dragoș Chitic, era încă student la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. „Aveam 22 de ani, eram student la Iași și era chiar în vacanța de sărbători. Începuse în Iași o mișcare, am fost la un eveniment în centru, unde au pus tunurile de apă pe noi și ne-au alungat, după care am venit acasă, în Piatra Neamț”, își amintește Chitic. El spune că s-a bucurat de unele lucruri la care nu spera înainte de căderea comunismului din România, dar că a rămas și cu o mare dezamăgire. „Viața mi s-a schimbat în bine, luând în calcul libertatea de exprimare și mișcare, posibilitatea de a participa la alegeri libere, dar, oricum, e mai puțin decât mă așteptam la momentul respectiv. E mult mai puțin decât mă așteptam. Speram la o viață mai bună pentru oameni și chiar credeam că, după comuniști, vor veni politicieni care să facă lucruri pentru țară consultându-se cu cetățenii. Aceasta mi se pare marea dezamăgire. Clasa politică este cea care a dezamăgit cel mai mult după Revoluție și, inclusiv, pe mine”, a declarat primarul Dragoș Chitic.

Unul dintre martorii evenimentelor din decembrie 1989 a fost şi Varujan Vosganian. „În urmă cu doi ani de zile mi-am propus să fac un exerciţiu şi să-i întreb pe tinerii din toată ţara, cu care mă întâlneam la conferinţele, dacă ştiu numele unui tânăr care a fost rănit, ori şi-a pierdut viaţa în decembrie 1989. Singurele două oraşe unde am primit răspuns la întrebarea mea, au fost Clujul şi Timişoara (dar şi aici numele date erau greşite-n.r.) Am realizat atunci că în subconştientul românesc aceşti tineri sunt ignoraţi, iar prin uitarea noastră îi mai omorâm odată”, declară politicianul Varujan Vosganian, fiind de părere că astăzi poporul român nu mai conştientizează sacrificiul pe care tinerii l-au făcut pentru libertate. Potrivit acestuia, dacă la începutul anilor '90 tinerii revoluţionari luptau cu adepţii comunismului, astăzi bătălia se duce cu mentalitatea care s-a perpetuat de-a lungul timpului.
Grupaj realizat de Roxana NĂSTASĂ

„Eu am făcut parte din tinerii care au intrat în politică, dar într-un fel am greşit crezând că este suficient să fii anticomunist, deoarece ei ştiau ce au de făcut, noi nu, ei se cunoşteau, noi nu, în celelalte ţări existau structuri anticomuniste, la noi nu...Am intrat cu stângul într-o lume nouă, iar acest lucru a dus la un decalaj de aproape un deceniu, care se resimte şi azi” -- senatorul Varujan Vosganian

„Nu trebuie uitat nimic de atunci. Există şi va exista o nostalgie pentru un spirit de libertate pe care România, cred, nu-l va mai avea mulţi ani de acum în colo” -- istoricul Laurenţiu Chiriac

Sursa foto – România Actualităţi