Bacăul, declasat în ierarhia oraşelor

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) pregăteşte o surpriză municipiului, dar şi altor localităţi din ţară, al căror rang urmează să fie modificat * Bacăul va intra în categoria a III-a, dacă proiectul de lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), aflat în dezbatere publică, se aprobă în varianta propusă * în acest moment, municipiul Bacău are rangul I 

Proiectul de lege propus consultării publice instituie clasificarea unităţilor administrativ teritoriale (UAT) urbane în 7 categorii, iar a celor rurale – în două categorii, faţă de legea aflată încă în vigoare (Legea nr. 351/2001), care ierarhiza toate localităţile în 5 categorii. Astfel, obiectivul legii este „de a reglementa statutul localităţilor din România şi de a le clasifica astfel încât să poată furniza un cadru pentru politici investiţionale cu impact pozitiv asupra dezvoltării teritoriului naţional şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toate comunităţile locale”.
MDRAP a urmărit „o reclasificare a localităţilor care să reflecte mai bine situaţia reală la nivelul teritoriului naţional. În România există 3.181 unităţi administrativ–teritoriale de bază (103 municipii, 217 oraşe şi 2.861 comune), care cuprind 13.750 de localităţi astfel: 320 de localităţi urbane reşedinţă de oraş/ municipiu, 2.861 de sate reşedinţă de comună, 473 de localităţi componente ale oraşelor/ municipiilor, 470 de sate aparţinătoare de oraşe/ municipii şi 9.626 de sate componente ale comunelor. Revizuirea sistemului actual de stabilire a statutului urban/ rural este necesară întrucât acesta a permis, în lipsa unui mecanism de monitorizare, trecerea în categoria urbană a unor comune fără potenţial de urbanizare şi fragmentarea administrativă a altor comune. În momentul de faţă, foarte puţine municipii şi oraşe îndeplinesc indicatorii minimali cantitativi şi calitativi de definire a localităţilor, astfel încât este nevoie de o nouă viziune asupra reţelei de localităţi pentru ca acestea să poată fi sprijinite în procesul de dezvoltare în mod adaptat în funcţie de rolul lor teritorial dar şi de nevoile lor specifice”.

Modificări în judeţul Bacău
Conform noului proiect de lege, municipiul Bacău este coborât în ierarhia urbană naţională de la rangul I (municipiu de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european) la categoria a III-a, pol regional secundar, municipiu de importanţă regională, alături de alte 17 oraşe. Oneşti s-ar încadra în categoria a V-a (pol judeţean secundar, cu rol de echilibru la nivel judeţean), iar Comăneşti şi Moineşti sunt propuse la categoria a VI-a (centre urbane cu rol zonal, cu rol de servire teritorială la nivel subjudeţean). În ultima categorie, cea mai eterogenă (centre urbane cu funcţii specializate), sunt trimise celelalte oraşe ale judeţului (Buhuşi, Slănic-Moldova, Dărmăneşti şi Târgu Ocna). „Era evident că Legea 351/2011 nu mai reflecta realităţile actuale din sistemul urban românesc. Din acest punct de vedere iniţiativa ministerului este lăudabilă. Din păcate ea păstrează însă acelaşi caracter discreţionar, în care diferitele tipologii par a fi făcute aleatoriu şi fără nicio bază concretă, cu excepţia poate a unor interese strict politice. Nu mă amăgesc cu ideea că fundamentarea acestui proiect de lege a luat în calcul (măcar ca intenţie) studii şi proiecte academice de mare valoare. Gândirea interdisciplinară nu ne este cunoscută la nivel de instituţie publică. Dar măcar se puteau lectura în prealabil documente oficiale care făceau o analiză mai serioasă a reţelei urbane (gen Strategia de dezvoltare teritorială a României – Studiul 15: Reţeaua de localităţi după rang şi importanţă, 2014)”, afirmă pe blogul său Lucian Şerban, profesor de geografie la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu”. Proiectul de Lege privind aprobarea PATN, secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, se află în consultare publică până pe 8 decembrie.

Citeşte şi: Ouă ce redau vederea

Ionuţ ŞERBAN

„Nu mai avem timp pentru experimente şi jocuri teritoriale, aşa cum s-a făcut până acum. Nu putem băga în aceeaşi oală – la nivel funcţional – covrigii de Buzău cu nişte componente aeronautice. Doar dacă vrem să jucăm Marocco, însă cu efecte dezastruoase asupra relaţiilor şi aşa fragile dintre satul şi oraşul românesc” - profesorul Lucian Şerban