Cele mai trăsnite idei pentru promovarea Bucovinei

De mai bine de şapte ani, autorităţile încercă să pună Bucovina pe harta turistică a lumii * foşti şi actuali primari s-au dat peste cap ca să atragă vizitatorii în judeţul Suceava * campaniile desfăşurate nu au avut o strategie certă, iar din exces de zel, cei care au pus osul la treabă au venit cu idei, care mai de care mai greu de înţeles * cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” vă prezintă topul celor cinci idei trăsnite de promovare a zonei

 Ultima sugestie-minune îi aparţine actualului preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Ioan Cătălin Nechifor. El a vrut să plătească, din bani publici, 25 de cascadori ca să-şi dea foc, la cea de-a cincea ediţie a acţiunii „Hora Bucovinei”. Evenimentul a avut loc pe 18 mai. Cascadoria a fost gândită asemeni unui scenariu de film. Artiştii ar fi trebuit să se îmbrace în costume tradiţionale şi să-şi dea foc simultan. „Cei 25 de cascadori vor dansa o horă românească, apoi simultan îşi vor da foc”, a declarat Cătălin Nechifor într-o conferinţă de presă susţinută în luna Mai. El voia să doboare şi un record mondial. „În acest moment, recordul este deţinut de americani. 21 de americani au făcut acest lucru în Ohio”, a explicat Nechifor. Pentru cascadorie, Consiliul Judeţean Suceava ar fi trebuit să plătească 30.000 de euro, prin Muzeul Bucovinei. Din fericire, cu câteva zile înainte de Hora Bucovinei, conducerea Consiliului Judeţean a renunţat la idee.
Cel mai mare ou de Paşte
Modalitatea de promovare a Bucovinei prin Cartea Recordurilor nu a fost inventată de actuala conducere a CJ, ci de fosta. În anul 2009, senatorul Gheorghe Flutur, fost preşedinte al CJ Suceava, a sprijinit asamblarea celui mai mare ou din fibră de sticlă, închistrit din lume. Oul gigantic a costat 10.000 de euro. A fost sfinţit în prima zi de Paşte de un sobor de preoţi, condus de IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Obiectivul are o înălţime de 7,25 metri, un diametru de 4,60 metri şi o greutate de 1.800 de kilograme. Este acoperit cu 130 de metri pătraţi de folie autocolantă cu modele tradiţionale bucovinene şi purtând semnul crucii. La un an de zile de la instalarea în centrul Sucevei, Primăria l-a mutat la Cetatea de Scaun, unde a început să de exfolieze. Cu alte cuvinte, a intrat în paragină, iar de promovare s-a ales praful.
Pasca uriaşă
Şi pentru că Paştele nu poate să treacă fără pască, tot în 2009, primarul suspendat al oraşului Rădăuţi, Aurel Olărean, pe atunci în funcţie, a finanţat din bani publici o pască uriaşă, care a intrat în Academia Recordurilor. După realizarea oului şi pregătirea păştii, fosta conducere a CJ şi primarul suspendat de la Rădăuţi au renunţat la aceste modalităţi de promovare a Bucovinei. Fără continuitate şi o strategie clară, nici rezultatele nu s-au văzut în buzunarele hotelierilor.
Bustul din zăpadă Elenei Udrea
În 2010, când a fost inaugurată pârtia de schi de la Gura Humorului, circula un zvon în CJ Suceava că la baza pârtiei va exista o sculptură din gheaţă, după chipul şi asemănarea fostului ministru al Turismului, Elena Udrea. Cu o săptămână înainte de inaugurare, fostul preşedinte al CJ, Gheorghe Flutur, a dezminţit zvonul. Dar cum fără foc nu iese fum, prin judeţ s-a discutat mult ideea trăsnită şi care, o dată aplicată, ar fi fost total ridicolă.
Oana ŞLEMCO

Cea mai cunoscută şi poate cea mai dezbătută şi contestată modalitate a promovare a Bucovinei, implică o turmă de oi. În anul 2009, tot la „Hora Bucovinei”, reprezentanţii CJ Suceava au scris „Bucovina” cu oi pe dealul de la Frasin.