Ciopleşte măşti tradiţionale de 15 ani

Un nemţean din comuna Ştefan cel Mare lucrează măşti tradiţionale după cum l-a învăţat maestrul său, regretatul Neculai Popa din Târpeşti * el spune că fiecare mască îl reprezintă şi nu pridideşte niciun efort în a le confecţiona * Vasile Ciocârlan a realizat cea mai mare mască din România, expusă la Festivalul Medieval de la Sighişoara  

„Când calci în căruţa meşterilor populari dai totul pentru pasiunea ta, dar n-aş renunţa pentru nimic în lume”, aşa-şi începe povestea despre meşteşugul măştilor populare meşterul Vasile Ciocârlan, din comuna nemţeană Ştefan cel Mare.
Ultimii 15 ani şi i-a dedicat acestui meşteşug şi, deşi nu este o pasiune din care să poată trăi, Vasile Ciocârlan nu se vede făcând altceva. Maestru în ale meşteşugitului i-a fost regretatul Neculai Popa, meşterul care a ridicat un Muzeu Popular în curtea casei sale din Târpeşti. Şi pentru că nu a vrut să-şi dezamăgească niciodată învăţătorul în ale artei măştilor populare, Vasile Ciocârlan spune că totul trebuie să aibă la bază calitatea: „Îmi aleg materialele în funcţie de dispoziţia pe care o am în acel moment. Trebuie să fie plăcute ochiului, dar, mai ales, să fie materiale bune, de calitate, pentru că altfel omul îşi pierde încrederea în tine, iar tu îţi pierzi cinstea de a mai fi meşter popular”.

Măştile din căsuţa bătrânească
Fiecare mască e o poveste, e povestea unui om pe care Vasile Ciocârlan îl vede trecând pe stradă ori a unui cunoscut. E povestea fiecăruia dintre noi. „Nu ştiu dacă mă inspiră ceva anume. Se spune că fiecare meşter are o linie a lui, iar mie chiar mi-au spus că nasul păpuşilor mele parcă ar fi nasul meu, deci mă reprezintă. Îmi găsesc inspiraţia în oamenii din jurul meu”, povesteşte meşterul nemţean.
şi cum să nu fie inspirat să creeze măşti tradiţionale dacă atelierul său de lucru e găzduit de o căsuţă din anii 1800, „o căsuţă bătrânească aşa cum e cea a lui Ion Creangă, ornată în stil tradiţional şi afară şi în curte”, după cum spune meşterul popular.
Pentru realizarea măştilor, nemţeanul foloseşte materiale de tot felul, de la piele şi blană, la ţesături pe pânză, lemn cioplit şi chiar coarne de animale. Lucrează la o mască de la câteva zile la o săptămână sau chiar mai mult. Dacă simte că nu iese aşa cum şi-ar dori, o abandonează şi se întoarce la ea abia când crede că rezultatul final va fi pe placul său. „O mască ajunge să coste 250-350 de lei, depinde de complexitate, de ce materiale folosesc, de cât de mult îmi ia s-o realizez. Îmi caut materiale peste tot, tot salariul meu se duce pe materiale, dar nu regret niciodată, pentru că asta este pasiunea mea. Mă bucur, în schimb, că arta noastră tradiţională a început să fie apreciată din ce în ce mai mult. Cei de la Centrul pentru Cultură «Carmen Saeculare» şi de la Consiliul Judeţean Neamţ ne sprijină din ce în ce mai mult. Totul ţine de promovare şi am început să primim şi noi sprijin”, spune Vasile Ciocârlan.
Măştile sale au ajuns în întreaga ţară, dar şi în Portugalia, Spania, Italia, Franţa sau Germania.

Cea mai mare mască din România
În vara acestui an, în cadrul Festivalului Medieval din Sighişoara, meşterul Vasile Ciocârlan a realizat cea mai mare mască populară. Masca „Vraciului Vindecător” care măsoară 6,5 metri înălţime şi 3 metri lăţime şi, pentru realizarea ei, meşterul a folosit 30 de piei de oaie, de culoare neagră, albă şi brumărie, două coarne de cerb, precum şi o serie materiale textile pentru ochi, nas, gură şi limbă. „Ideea nu mi-a aparţinut mie, ci directorului artistic al Festivalului, Liviu Pancu, care mi-a dat acest impuls. Ne-am gândit să realizăm ceva cu care să putem doborî un record naţional şi să intrăm şi în Cartea Recordurilor. Noi suntem ferm convinşi că vom reuşi. Când sunt mai mulţi prieteni la un loc, care pun la cale un plan, atunci sigur va ieşi ceva bun şi noi ne-am dorit să facem ceva ce n-a mai fost la Sighişoara”, declara în vară, pentru Agerpres, meşterul Ciocârlan.
Odată deprins meşteşugul de la Neculai Popa, meşterul din Ştefan cel Mare a vrut să-l transmită mai departe, aşa că, împreună cu soţia sa, Elena Ciocârlan, meşter popular şi ea, a transformat căsuţa din Ştefan cel Mare în şcoală de arte populare pentru cei mici, unde învaţă 30 de copii.
Andreea AMARIEI

Citeşte şi: Povestea irlandezului care alungă sărăcia

FOTO: ARHIVA PERSONALĂ A LUI VASILE CIOCÂRLAN

„Suntem cei mai bogaţi oameni de pe pământ. Casa plină e cea mai mare bucurie. Avem două clase de copii, câte 30 de copii în fiecare clasă, şi când vin ei se umplu casa şi curtea, dar şi inima noastră. Ne bucură că avem atâţia pitici meşteri. Noi nu luăm nici un bănuţ de la aceşti copii, care vin şi în tabăra de vară, datorită celor de la Centrul pentru Cultură, care ne susţin şi care promovează arta populară” -- meşterul Vasile Ciocârlan