Credincioşii cu arginţi şi gerul Bobotezei FOTO

Pe un ger de crăpau pietrele, sute de credincioşi din Ciurea şi Grajduri au împresurat ieri catedrala mitropolitană din Iaşi pentru doza de anuală de apă sfinţită * pirandele au aşteptat şi 4 ore în ger pentru a primi botezul apei sfinte din mănunchiul de busuioc al IPS Teofan şi a-şi umple sticlele butucănoase cu agheasmă mare * în tot acest timp, „bulibaşii” făceau afaceri cu fier vechi în catedrală

Şi a fost Boboteaza, cu zăpadă de acopera încălţările primăvăratice ale drept crendioşilor, cu viscol care pătrundea în obiectivele aparatelor de filmat şi cu vestitul ger al Bobotezei, de îţi înţepenea glasul în telefon. De vină să fi fost toate acestea sau lipsa de credinţă a românilor, asta nu se ştie, dar cert este că în acest an, cei mai rezistenţi “drept traficanţi cu apă sfinţită”, au fost ţiganii din Zanea şi Ciurea, care s-au împănzit prin curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi, ca viscolul prin ţară. Nu se ştie ce combustie internă le-a ţinut tefere în viscol pe zecile de pirande venite la catedrală încă de la ora 9.00, dar rezistenţa acestora după gardurile Jandarmeriei i-a uimit până şi pe slujitorii Mitropoliei. Multe dintre ele au stat şi câte 4 ore după garduri, în frig, îmbrăcate doar cu vestitele zece fuste vălurite, batice înflorate şi haine de lână, de sub care lăsau să se vadă şiragurile de lanţuri de aur cu care se însoţesc la orice mare sărbătoare. La 11.30, aşteptarea a devenit mai blândă, odată cu ieşirea IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, din catedrală şi începerea procesiunii de sfinţire a Agheasmei mari.

Cititi si Lumina pentru Ursita

Pirandele în ger, bărbaţii în catedrală, ...cu afaceri
Din cauza frigului năpraznic din curte, mulţi credincioşi s-au adăpostit în catedrală. Alţii, ca să scape de aşteptat la coadă pentru aghiasmă, au început să-şi alimenteze sticlele de plastic din paporniţe, direct de la cele 15 butoaie din pridvorul mitropoliei, în ciuda recomandărilor pătimaşe ale unui credincios cu bască. „Nu luaţi doamnă, că-i stătută! E de ieri. Face popa acu alta, proaspătă!”, dar neam să-l asculte cineva. La un moment dat, credincioasele care moţăiau rezemate de buroaie, au sărit ca arse. Unul dintre afaceriştii cu fier vechi din Ciurea a început să boscorodească la telefon peste cuvântarea preaferictului Teofan, la un volum care a oprit pentru câteva minute şerpuirea celor trei cozi la racla Sfintei, la pomelnice şi la icoana Maicii Domnului. „Sstt! Măi, omule, eşti în casa Domnului, nu la şatră!”, l-a apostrofat un credincios mai arian. Conaţionalii afaceristului care mai erau pe afară s-au strecurat cu toţii în catedrală, în timp ce pirandele cu puradeii prinşi ca scaieţii de fustele înflorate aşteptau fără să crâcnească, afară, în gerul Bobotezei.

Cititi si Lacrimi care nu se vad din subsol
Bătaia pe spălarea cu aghiasmă
“Aici! Aici, preote!”, au început a striga ţiganii după IPS Teofan, imediat ce acesta a început sfinţirea apei, şi ce au cerut, au primit. Zeci de litri de Aghiasmă Mare a tăbărât peste căpăţânile drept crecinioşilor din Zanea şi Grajduri, din şomoiogul sfânt de busuioc. Şi a dat Teofan, şi în stânga şi în dreapta, de spuneai că vine curăţirea lumii. Şi şi-au întins ţiganii apa sfinţită pe feţe de spuneai că au miere sau nu ştiu ce alifie minune de faţă. “Şi mergeţi la casele voastre şi stropiţi cu aghiasmă casele, dobitoacele şi ungeţi-vă sufletele”, mai cuvânta mitropolitul la microfon, după care mai dădea o tură la sfinţit butoaiele cu apă şi învârtit deasupra capetelor, hidrantul cel sfânt şi frumos mirositor din care curgeau şuvoaie de apă vie. Cele 10 tone de aghiasmă mare s-au topit ca prin farmec în decurs de o oră. Lângă butoaie au rămas doar pet-urile de jumate de litru, pregătite de Mitropolie pentru credincioşi, prea mici pentru nevoile dreptcredincioşilor, de curăţare a caselor, dobitoacelor şi saufletelor. Nelu PĂUNESCU