Curtea Domnească stă să se dărâme

S-au împlinit zece ani de când au fost sistate lucrările de restaurare a ansamblului * şantierul a fost abandonat după ce Ministerul Culturii a investit sume impresionante în dezgroparea ruinelor * treaba s-a făcut ca la români - pe jumătate

 Investiţia trebuia să fie gata în 2010. S-au scurs patru ani de atunci, răstimp în care tot ce s-a lucrat a început să se deterioreze. Este păcat, spun specialiştii, pentru că-n centrul Sucevei există singura Curte Domnească de la Est de Carpaţi, care poate fi reconstruită de la temelie la acoperiş. Schiţele există, iar arhitecţii spun că ar fi posibil ca ansamblul să-şi recapete faima şi să atragă mulţi turişti.
Paznic voluntar
Şantierul din centrul Sucevei este înconjurat pe trei laturi de un gard inestetic, format din table ruginite. În partea dinspre Colegiul a Artă „Ciprian Porumbescu” există o poartă de acces, închisă cu-n lacăt, pe care, la vizita reporterilor cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, a descuiat-o un pensionar. Gheorghe Slevoacă este de şapte ani paznicul Curţii Domneşti. El lucrează ca voluntar. Nimeni nu-i răsplăteşte efortul pe care-l face vara, ca să cosească iarba, să cureţe iarna zăpada ori ca să ţină la distanţă oamenii fără adăpost. Nu odată s-a întâmplat ca sărmanii să facă foc printre ruinele Curţii Domneşti. „Vin şi mă iau la rost că nu am tăiat iarba, că nu-i curat, dar nu mă plăteşte nimeni”, ne-a spus bărbatul. Pensionarul a ajuns să păzească şantierul la îndemnul regretatul arheolog Florin Hău. După decesul acestuia, autorităţile au uitat de paznicul de la Curtea Domnească.
Comuniştii ar fi distrus ansamblul
În ultimii trei ani, şantierul nu a mai primit niciun leu. Ruinele Curţii au fost la un pas să dispară şi pe vremea comuniştilor. Înainte de 1989, mai-marii judeţului voiau să construiască o Casă de Cultură în vecinătatea monumentului. Sub greutatea utilajelor, construcţia subterană ar fi cedat. Altfel spus, Revoluţia a salvat şi ruinele Culţii Domneşti.
După 1990, edificiul central al ansamblului a intrat în atenţia lumii întregi. Au fost scrise numeroase lucrări ştiinţifice în urma săpăturilor făcute de arheologi. În jurul proiectului s-a creat un entuziasm pe care nimeni nu l-a mai întreţinut. „Nu s-au finalizat lucrările de cercetare. Sunt efectuate în proporţie de 60%, pentru că au fost sistate în 2004. Nu ştim cu exactitate câţi bani s-au investit la Curtea Domnească. Oricum sumele au fost însemnate”, a completat arhitectul Viorel Blănaru, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură.
Primăria caută bani pentru proiect
Arhitecţii ştiu exact cu arăta Curtea Domnească şi ar putea să o reconstruiască de la temelie până la acoperiş. „Ar fi un obiectiv mai vizitat decât Cetatea de Scaun a Sucevei. Este singura Curte Domnească de la Est de Carpaţi care poate fi reconstruită”, ne-a spus Blănaru.
Curtea Domnească se află în proprietatea Primăriei Suceava. Primarul Ion Lungu susţine că nu a renunţat la intenţia de pune în valoare casa domnitorului Ştefan cel Mare şi pregăteşte un proiect cu finanţare europeană ca să reconstruiască edificiul.
Drumul reconstrucţiei va fi lung. Potrivit arhitecţilor, cel puţin zece ani vor trece până când turiştii vor putea vizita Curtea Domnească.
Oana ŞLEMCO

Curtea Domnească se află în perimetrul vechiului oraş medieval, în zona „Şipote”. Primele construcţii au fost realizate în timpul lui Petru I Muşat, iar Alexandru cel Bun a continuat lucrările. Clădirile au dăinuit până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când au fost distruse de un incendiu. Peste vechile ruine a fost construit, din porunca lui Ştefan cel Mare, un palat căruia Vasile Lupu i-a adus mult fast, lucru scos la iveală de descoperirile arheologice.