Două monumente istorice ar putea fi reabilitate cu fonduri europene

Primăria intenţionează să depună proiectele de reabilitare a Palatului Braunstein şi a Mănăstirii Frumoasa * costurile pentru salvarea celor două monumente se ridică la 10 milioane de euro

 Primăria Municipiului Iaşi intenţionează să reabiliteze şi să redea circuitului cultural şi turistic două importante monumente istorice: Palatul Braunstein şi Mănăstirea Frumoasa. În acest scop, proiectele „Consolidare şi refuncţionalizare Palat Braunstein” şi „Reabilitarea şi valorificarea potenţialului turistic şi cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iaşi” fac obiectul unor proiecte hotărâre de Consiliu Local Municipal, care vor fi supuse atenţiei şi votului legislativului ieşean în şedinţa extraordinară din 18 august. Dacă vor primi aprobarea consilierilor locali, cele două proiecte vor fi înaintate pentru a fi finanţate prin Axa prioritară 5. Termenul limită de participare la apelul de proiecte în vederea obţinerii finanţări este 25 august.
Palatul Braunstein, un centru multifuncţional cu lift panoramic
Palatul Braunstein va fi consolidat şi transformat într-un centru multifuncţional care va include mediatecă, spaţii expoziţionale, săli de conferinţă şi alte facilităţi. Valoarea totală a proiectului este 21.853.397,00 lei (inclusiv TVA), din care valoarea eligibilă de 21.761.393,00 lei (inclusiv TVA). Potrivit proiectului tehnic, având în vedere importanţa clădirii şi încadrarea acesteia în lista monumentelor istorice, intervenţiile structurale propuse se vor realiza doar la interior. Accesul în zona mediatecii se va realiza prin porticul existent, printr-un spaţiu ce va găzdui expoziţii temporare şi un punct de informare pentru mediatecă. Accesul dinspre bulevardul Ştefan cel Mare se va realiza de la cota terenului amenajat, pentru a permite accesul persoanelor cu dizablităţi la liftul panoramic ce va fi poziţionat în golul scării existente, care permite accesul la toate nivelurile clădirii. Cea de-a treia intrare în imobil va permite accesul dinspre strada Cuza Vodă şi va pune în valoare accesul propus în proiectul din 1913. De aici se va putea accede în galeria de artă dotată cu spaţii anexe. Galeria de artă va comunica cu punctul de informare printr-un perete amovibil din tâmplărie din lemn stratificat cu geam tip vitraliu, cu şprosuri metalice, care va da posibilitatea dublării capacităţii galeriei pentru găzduirea unor evenimente speciale. Soluţia adoptată pune accentul pe interacţinea dintre spaţiul interior şi stradă, astfel toate funcţiunile din parter vor comunica cu exteriorul prin vitrine cu uşi pliabile, ce vor putea fi deschise pentru a atrage publicul. Aceeaşi soluţie va fi adoptată şi pentru curtea interioară, ce va comunica cu spaţiul de lectură presă straină.
Auditorium în masardă
La nivelul subsolului, accesul publicului va fi asigurat prin intermediul casei de scară ce face legătura cu bulevardul Ştefan cel Mare. Publicului îi va fi destinat spaţiul expoziţional ce va prezenta istoria în imagini a străzii Cuza Vodă şi a comunităţii evreieşti de-a lungul timpului în Iaşi. Spaţiul va fi deservit de zonele anexe (garderobă, grupuri sanitare). Cea de-a doua scară a imobilului va permite accesul personalului din curtea interioară în zonă spaţiilor tehnice, clar delimitate, dar va permite şi evacuarea de urgenţă a publicului. Etajul 1 şi etajul 2 vor găzdui funcţiunea principală, cea de mediatecă. Sălile destinate mediatecii vor beneficia de o amenajare versatilă, permiţând atât vizionări de grup, cât şi studiu individual. Aici se vor putea studia documente puse la dispoziţie de arhivele Televiziunii Române – Studioul Teritorial Iaşi, de colecţionari, precum şi provenite prin schimburi internaţionale de format media. Vor fi organizate şi spaţii media pentru copii, precum şi pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere, dar şi de auz şi vorbire. În concordanţă cu viaţa culturală şi artistică a oraşului, în sălile etajului 3 se propune a se organiza expoziţii temporare tematice, ce vor pune în valoare diferite ramuri artistice: pictură, sculptură, grafică. Ultimul nivel, cel al mansardei, va deveni spaţiu util. După înlocuirea şarpantei din lemn deteriorate cu o structură metalică, mansarda va permite organizarea a două funcţiuni principale: auditorium şi galerie de artă, în care vor putea expune tinerii artişti. De asemenea, vor putea fi prezentate publicului lucrări de licenţă sau disertaţii ale studenţilor de la Universitatea de Arte. La nivelul mansardei, sub cupolă, va fi un amenajat un punct de belvedere, unde poate fi instalat un telescop. Clădirea va beneficia de toate dotările specifice: sisteme audio-video, ecrane pentru proiecţii, smart TV-uri, căşti audio, echipamente de redare pentru fiecare tip de media (pick-up, magnetofon sau proiector 8 mm).
Ansamblul Mănăstirii Frumoasa, un monument în ruină
Monumentul istoric Mănăstirea Frumoasa, situat pe strada Radu Vodă, nr. 1, face parte dintr-un proiect care vizează valorificarea potenţialului turistic şi cultural. Valoarea totală a investiţiei este estimată la suma de 21.173.512,00 lei (inclusiv TVA), din care suma eligibilă de 21.120.719,28 lei (inclusiv TVA). Mănăstirea a fost construită în anul 1587, fiind refăcută în 1726-1733, şi cuprinde cinci corpuri de clădiri: Biserica Sfinţii Voievozi (1836-1839), Palatul de pe ziduri (1726 - 1733), ruinele Palatului pentru femei (sec. al XVIII-lea), Turnul clopotniţă (1819-1833) şi zidul de incintă (1726 - 1733). Suprafaţa totală a mănăstirii este de 14.906 metri pătraţi. Conform proiectului tehnic, în urma cutremurelor severe suportate, clădirile mănăstirii prezintă zone în ruină, demolări parţiale, fisuri, crăpături şi alte degradări. Biserica prezintă infiltraţii în zona de nord, afectând pictura interioară. Nici turnul clopotniţă nu se prezintă într-o stare bună, având deteriorate elementele de structură, decoraţia faţadei şi învelitoarea pe suprafeţe mari, iar zidul de incintă prezintă deteriorări ale materialelor structurii.
Palatul de pe ziduri
La cele trei nivele ale bisericii sunt prevăzute lucrări de consolidare şi punere în siguranţă a obiectivului, care vor include inclusiv protecţia picturii pe toată durata desfăşurării acestora, lucrări de injectare în masă cu mortar a zidăriei, amenajarea unei rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi, restaurarea treptelor, restaurarea sobei plasate în pronaos, tratarea cu soluţii privind ignifugarea şi antiseptizarea întregului material lemnos, termoizolarea podului, eliminarea igrasiei, restaurarea şi repararea tâmplăriei interioare, înlocuirea tâmplăriei exterioare, desfacerea pardoselilor din scânduri de răşinoase şi înlocuirea cu pardoseală din parchet de stejar.
În cadrul acestui imobil va funcţiona un muzeu dedicat veşmintelor bisericeşti şi obiectelor de cult (broderie - veche şi nouă, dvere, ateliere vivant pentru broderie şi veşminte monahale şi camere expoziţie veşminte arhierei, preoţi şi diaconi), la etaj urmând a fi redată publicului şi sala de audienţe a domnitorului. Pentru Palatul de pe ziduri sunt propuse aceleaşi tipuri de finisaje, atât interioare, cât şi exterioare, ca şi în cazul bisericii.
Palatul pentru femei
Prin reconstruirea parţială a demisolului şi parterului se propun funcţiuni care vor pune în valoare statutul de monument istoric. La demisol sunt prevăzute mai multe scări de acces, care vor asigura accesul cu spaţiile de la nivelele superioare, şi pivniţa. Parterul va fi partea de acces a publicului către sălile de expoziţie din pod, dar va include şi un muzeu format din cinci săli. Podul va avea săli de expoziţie pentru veşminte vechi (domniţe şi doamne, diaconi, preoţi, arhierei) şi ateliere cu veşminte noi preoţeşti. Şi la acest imobil vor fi efectuate lucrări de finisare interioară şi exterioară. Turnul clopotniţă va funcţiona pe trei niveluri, la care vor fi efectuate lucrări de consolidare şi restaurare. În cazul zidului de incintă, proiectul include consolidarea parţială, refacerea coronametului din piatră, precum şi lucrări pentru eliminarea igrasiei parţiale din elevaţii şi pereţi. Pe lângă lucrările la imobile, proiectul Primăriei include realizarea sau refacerea trotuarelor, aleilor pietonale şi scărilor exterioare în zona de circulaţie pietonală (inclusiv rigole), alei carosabile (inclusiv parcaje) în incinta cu pavele, spaţii verzi (7.657 metri pătraţi), mobilier urban (25 stâlpi de iluminat, 19 bănci de odihnă şi 12 coşuri de gunoi). Nelu PĂUNESCU