Drama copiilor de stranieri

Peste 9.000 de copii din judeţul Suceava au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate * psihologii atrag atenţia că micuţii care cresc departe de părinţi pot avea probleme emoţionale severe

Copilăria este haină grea pentru peste 9.000 de copii din judeţul Suceava, care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Din evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava reiese că minorii provin din 6.298 de familii. Situaţia este dramatică nu doar pentru copii, ci şi pentru părinţii lor care nu au plecat printre străini de prea mult bine, ci pentru că vor să le facă viaţa mai frumoasă micuţilor de acasă. „Dacă stăteam acasă, puteam să câştig cel mult 1.000 de lei/lună. Aici, în Italia, am grijă de o bătrână şi câştig 800 de euro/lună şi am cazarea şi masa asigurate”, ne-a spus Ionela Lache. Femeia, care lucrează de cinci ani peste hotare, are acasă o fiică rămasă în grija bunicilor. Oricât de mult s-ar strădui bătrânii să aibă grijă de nepoţi, nu pot să le aline dorul de mamă şi de tată sau să înlocuiască dragostea părintească. Ca drept dovadă şi psihologii atrag atenţia asupra riscurilor la care sunt expuşi copiii care cresc departe de părinţi. „De la o uşoară inhibiţie şi dezvoltare emoţională precară, până la instalarea traumei de abandon, a tulburărilor de comportament sau de personalitate, depresie, suicid şi alte forme ale suferinţei umane, toate aceste manifestări sunt efecte ale neglijenţei şi lipsei figurilor de referinţă”, a atras atenţia psihologul Irina Babău. Terapeutul este convins că „nimeni nu pleacă de bine în străinătate, dar lipsa părintelui sau, mai grav, a ambilor părinţi, nu trebuie să fie prelungită până la absenţa şi deconectarea totală faţă de propriul copil”.

Citeşte şi Rata şomajului creşte din cauza absolvenţilor

Sute de copii dezrădăcinaţi
Unii dintre părinţi şi-au luat copiii în străinătate. I-au dus la grădiniţă şi la şcoală. Când lucrurile nu au mai mers bine, s-au întors acasă, iar copiii au devenit elevi ai şcolilor româneşti şi nu le-a fost deloc uşor. Au trebuit să (re)înveţe alfabetul, istoria, geografia şi multe alte materii. Aspectul a fost semnalat de Constantin Grosu, directorul şcolii din Bosanci. El ne-a explicat că elevii care şi-au început studiile în străinătate şi le-au continuat în ţară au reuşit cu greu să se adapteze cerinţelor. „Am avut doi fraţi care au revenit din Grecia la Bosanci când au terminat clasa a III-a. Mama lor ni i-a prezentat în iunie, iar o învăţătoare cu suflet larg şi-a asumat responsabilitatea să-i pregătească pe perioada de vară, în aşa fel încât să ajungă să răspundă condiţiilor minimale cerute de curriculă. Copiii sunt acum în clasa a VII-a şi tot au probleme cu scrisul”, ne-a declarat Constantin Grosu.
La nivelul Ministerului Educaţiei şi implicit al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava nu există un program de sprijinire educaţională a copiilor întorşi din străinătate, chiar dacă numărul lor este în creştere. Povara şi responsabilitatea pregătirii lor pică pe umerii dascălilor de la clasă.
Oana ŞLEMCO

La nivelul judeţului Suceava, peste 300 de elevi reveniţi din străinătate au cerut echivalarea studiilor în anul şcolar 2014-2015.