Moştenirea lui Ceauşescu de sub pământurile Iaşului FOTO

Cea mai prolifică ramură economică din judeţ a fost jefuită de primarii Iaşului de după comunism * acuzaţiile dure au fost aduse de membri ai Comisiei de Dialog Social a Prefecturii Iaşi, care au venit cu exemple concrete de localităţi, unde reţele întregi de irigaţii au fost smulse din pământ la ordinul primarilor şi asociaţiilor agricole * în prezent, singura zonă din judeţ favorabilă agriculturii este cea de nord-est, restul culturilor fiind condamnate la distrugere de lipsa surselor de apă şi a sistemelor de irigaţii, lipsa asociaţiilor agricole şi, nu în ultimul rând, de necunoaşterea şi ignoranţa agricultorului de rând

De aproape 20 de ani, sistemele de irigaţii din judeţ nu mai funcţionează. Singura soluţie a agricultorilor a fost înfiinţarea unor asociaţii, iar după 2004, a organizaţiilor de utilizatori de apă, pentru atragerea fondurilor europene. Cei care nu s-au conformat au rămas la mila naturii, jucându-şi cartea greşit, aşa cum arată bilanţurile pagubelor provocate de caniculă şi grindină în ultimii ani. S-a ajuns la această situaţie pentru că marea parte a fermierilor nu au avut acces la informaţie, alţii au fost dezinteresaţi, iar în unele comune s-au furat până şi ţevile din pământ, parte a sistemelor de irigaţii.

Un alt motiv a fost dat de legislaţia permisivă, care i-a despăgubit pe toţi cei care au stat cu mâna întinsă, pentru că înfiinţarea asociaţiilor agricole presupune cotă de finanţare, iar săracii satelor nu au aceşti bani. Detaliile au fost scoase la suprafaţă de experţi în agricultură şi importanţi directori din domeniile care oscilează în jurul acestui domeniu. Potrivit specialiştilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Iaşi, în 1989, în judeţ erau irigate 38.000 hectare, faţă de prezent, când avem doar 7.000 de hectare irigate, toate în zona de est a judeţului. Motivul este simplu. Acolo unde nu s-a furat, ţevile din pământ s-au uzat, atât fizic, cât şi moral. „Din păcate, amenajările pe care le avem se găsesc doar în partea de est a judeţului. În iunie am pornit două staţii de pompare, la Sculeni şi Moreni care, din cauza lipsei de cereri pentru irigaţii, nu au funcţionat de 20 de ani. Apa pompată a fost pentru adăparea animalelor. Cât despre irigaţii, nu se poate vorbi, cel puţin în partea de sud. Doar la Ţuţora am avut un singur fermier, şi acela sezonier, având o suprafaţă de 80 de hectare. În judeţ sunt doar şapte organizaţii agricole, în zona nord-est. Avem mai multe investiţii în derulare, la SPA Tabăra, Soloneţ şi Gorban, având componentele uzate fizic şi moral”, a declarat Grigore Manole, directorul ANIF Iaşi.

S-a furat pe rupte la Ţuţora şi Grozeşti

O parte dintre membrii Comisiei de Dialog Social a Prefecturii Iaşi au dezvăluit că, în urma unor vizite în teren, au aflat de la oameni cum s-a furat sistemul de irigaţii din comunele judeţului. „Am trecut recent prin Ţuţora şi Grozeşti, unde toate culturile era pârjolite. Acolo s-au furat ţevi din sistemul de irigaţii, imediat după 1990. Asta a fost posibil cu sprijinul primarilor, în subordinea cărora se află asociaţiile agricole. Nu este o situaţie limitată doar la judeţul Iaşi, ci tot sistemul de irigaţii din România a fost distrus intenţionat”, a declarat unul din membrii comisiei. O altă problemă adusă în discuţie de specialişti este legea în vigoare, care permite despăgubirea agricultorilor care stau cu mâna întinsă, şi nu fac nimic pentru culturile lor. Membrii comisiei sunt de părere că trebuie aduse modificări, iar subvenţiile să fie condiţionate de mai mulţi factori. „Legea trebuie modificată, iar cei care cer subvenţii să fie condiţionaţi de câteva aspecte. Aşa, toţi stau cu mâna întinsă şi cer bani fără să facă nimic. În momentul în care oamenii vin după subvenţii, trebuie întrebaţi dacă sunt în asociaţii, dacă au făcut demersuri să fie în asociaţie, ori în vederea protejării culturii. Sigur că este convenabil să nu faci nimic şi să primeşti bani de la stat”, a declarat George Albulescu, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă.

Potrivit membrilor comisiei, înfiinţarea asociaţiilor agricole presupune un fond de cofinanţare, bani pe care micii agricultori nu îi au, motiv pentru care sunt mulţumiţi să primească despăgubiri anuale din bugetul statului.

90% dintre fermierii subvenţionaţi deţin sub cinci hectare

O statistică recentă a Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Iaşi arată că, din 29.000 de fermieri care primesc subvenţii, 27.000 au între 0,5 şi 5 hectare, prea puţin pentru ca aceştia să fie interesaţi să formeze asociaţii agricole. Motivele sunt diverse şi explicate de şefii Camerei Agricole Iaşi, care au făcut şi un studiu în teren pe această temă. „În judeţ se face o mare confuzie între societatea agricolă şi asociaţia agricolă. Oamenii nu sunt informaţi şi nici primarii nu pot face asta. Motivele stau chiar la bază, la agricultori. Vă spun sincer, micii agricultori nu mai au încredere unii în alţii şi fiecare vrea să fie şef. Pentru a se asocieze, au nevoie de bani pentru cofinanţare, pe care nu îi au. Mai este şi birocraţia. Mulţi tineri care se întorc din străinătate şi vor să apeleze la fondurile PNDR sunt descurajaţi de birocraţie”, a declarat Monica Pandele, directorul Camerei Agricole Iaşi. De mai bine de doi ani de zile, în judeţul Iaşi nu s-a mai înfiinţat nicio asociaţie agricolă, deşi în fondul pus la dispoziţie prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, până în 2020, sunt alocaţi 436 milioane euro. „În ultimii doi ani nu am mai avut vreo cerere de înfiinţare pentru asociaţii agricole. Nici fermierii nu pot achiziţiona utilaje pentru irigarea culturii, din cauza banilor, de aceea e nevoie ca ei să se asocieze. Tocmai în perioada 2007-2013 am avut două proiecte depuse pentru asociaţii agricole, ceilalţi nu au reuşit din cauza birocraţiei, nu au dobândit documentele la timp”, a declarat Eugen Ţicău, şeful Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Potrivit directorului ANIF Iaşi, există totuşi speranţe pentru înfiinţarea unor asociaţii în comuna Ţigănaşi. „Am încercat să facem o asociaţie la Prisăcani, dar a existat o reticenţă din partea celor care deţin terenuri în arendă. Ca să fie posibil acest lucru, trebuie ca membrii asociaţiei să aibă, la comun, 1.500 de hectare, însă mulţi deţin terenuri mici. Însă, avem în derulare o acţiune de înfiinţare a două asociaţii în comuna Ţigănaşi, unde se va merge pe soluţia de aducere a apei din Prut”, a adăugat Grigore Manole. Principalele probleme provocate de secetă în judeţ sunt departe de a fi rezolvate, motiv pentru care, reprezentanţii Prefecturii Iaşi îşi propun să se întâlnească, în perioada următoare, cu fermierii şi să le aducă la cunoştinţă plusurile înfiinţării asociaţiilor agricole.

38.000 HECTARE

Aceasta era suprafaţa irigată a judeţului Iaşi înainte de Revoluţie; astăzi, suprafaţa irigată măsoară doar 7.000 de hectare.

Vezi şi Frăţia banului în polul sărăciei