Pelerinaje celebre în Moldova

De câteva zile, Iaşul este punctul cel mai important de pe harta turismului religios * oameni din toată ţara au sosit în Capitala Moldovei ca să se închine la racla cu moaştele Sfintei Parascheva * mulţi au spus că pentru ei pelerinajul este o formă de apropiere cu Dumnezeu şi că participă şi la celelalte călătorii ritualice care au loc în Moldova

Cel mai mare pelerinaj de vară din nord-estul ţării începe în fiecare an pe 23 iunie la Suceava şi se încheie o zi mai târziu, de Sânziene. Zeci de mii de pelerini din ţară şi din străinătate vin să se roage la Moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Preoţii şi călugării Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor scot racla cu oseminte din Biserica „Sfântul Gheorghe” şi o aşează într-un baldachin, aflat în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan”. Copleşiţi de probleme, o bună parte dintre pelerini îşi petrec noaptea în curtea mănăstirii şi asistă la slujba de priveghere închinată sfântului. Stau sub cerul liber, indiferent de cât de capricioasă este vremea. Credinţa îi ajută să îndure ploaia sau frigul. 

Procesiune cu racla Sfântului Ioan Cel Nou
După ce răsare soarele, un sobor format din zeci de preoţi oficiază Sfânta Liturghie. Slujba se termină în jurul prânzului, când preoţi şi mireni iau în spate racla şi o poartă pe umeri pe străzile oraşului, într-o procesiune, care durează circa două ore. Pe traseu, credincioşii, indiferent de vârstă, încercă să treacă pe sub raclă. După ce se încheie procesiunea, preoţii se reîntorc în Biserica „Sfântul Gheorghe”.
Putna este un al loc unde se adună pelerini din toată ţara, la sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului (15 august). Oamenii vin cu dorinţa de a-şi rezolva probleme de sănătate, de a primi sfaturi sau pur şi simplu pentru a se reîntâlni cu călugării. „Eu vin mereu la Sihăstria Putnei, mă reculeg acolo. Am o viaţă foarte agitată la Bucureşti, lucrez într-o multinaţională şi am nevoie, din când în când, să mă rup de tot acest iureş şi să fiu doar cu mine”, ne-a spus Simona Artenie, din Bucureşti. La Putna vin an de an mii de oameni, inclusiv liderii politici.
Sfinţii din Munţii Neamţului
Mormântul părintelui Justin Pârvu de la Mănăstirea „Petru Vodă” (Neamţ) este un alt reper pentru mulţi credincioşi. La locul unde marele duhovnic îşi doarme somnul de veci vin oameni de toate vârstele, care l-au cunoscut ori care au auzit de puterile sale. „Caută sprijin, răspunsuri la unele întrebări sau au nevoie să fie în legătură cu amintirea părintelui”, ne-a spus Ioana Asaftei, din Vaslui.
Un al loc de pelerinaj este la chilia părintelui Ilie Cleopa din Munţii Neamţului, de la Mănăstirea Sihăstria. În faţa chiliei sale, mulţi au petrecut clipe care le-au schimbat viaţa, părintele fiind unul dintre cei mai mari duhovnici români, la fel ca şi Paisie Olaru, care îşi doarme somnul cel de veci în acelaşi cimitir.

Citeşte şi: Soluţiile ministrului Transporturilor la problemele Sucevei

Maura ANGHEL, Oana ŞLEMCO

 

Pentru mulţi dintre credincioşi, pelerinajul este o formă de autocunoaştere, o încercare de a-şi afla propriile puteri. Pentru alţii este o cale de a obţine un sfat ori sprijin într-o perioadă nu foarte uşoară din viaţa lor. Indiferent de motiv, oamenii spun că închinarea la raclă le aduce liniştea în care pot afla răspunsuri la problemele lor ori pot trăi minuni.