Populaţia judeţului Bacău, în scădere alarmantă

Sporul natural al populaţiei judeţului Bacău are o evoluţie negativă, iar numărul locuitorilor este în scădere * conform datelor provizorii făcute publice de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS), rata natalităţii la mia de locuitori a fost, în anul 2013 (ultimul an pentru care sunt publicate date) de numai 8,9, faţa de 10,4 în anul 2008 * în acelaşi interval de timp, rata mortalităţii a ajuns la 11,2 în anul 2013, faţă de 10,7 în anul 2008 * a scăzut şi populaţia şcolară

În anul 2014, din totalul născuţilor-vii cu mame sub 15 ani, 47,7% au vârsta tatălui nedeclarată. Doar 8,8% din născuţii-vii care au mama cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani au şi tatăl în aceeaşi categorie de vârstă şi cei mai mulţi născuţi-vii cu mame care au vârsta cuprinsă între 45-49 ani au vârsta tatălui nedeclarată (42,9%), în timp ce 28,6% au vârsta tatălui cuprinsă între 20-29 ani, respectiv 30-39 ani.

Tot în 2014, în judeţul Bacău, 14 mame au născut al zecelea copil şi peste, 71,4% din acestea având vârstă cuprinsă în intervalul 35-39 ani. Din totalul născuţilor-vii, mai mult de jumătate au fost băieţi (51,1%), raportul de masculinitate fiind de 104 băieţi la 100 fete. La 1 ianuarie 2015, judeţul Bacău avea 748.043 de locuitori (după domiciliu). Cel mai populat oraş rămâne Bacău, cu 196.083 de locuitori, urmat de Oneşti cu 53.120, Moineşti cu 24.806, Comăneşti cu 24,177, Buhuşi cu 20.984, Dărmăneşti cu 14.797, Târgu Ocna cu 13.244 şi Slănic Moldova cu 5.196. Cea mai populată comuna din judeţ este Dofteana, cu 11.311 locuitori, iar cea mai puţin populată este Iţeşti, cu 1.508 locuitori.

Statistic, stranierii sunt băcăuani
Numărul mare de locuitori care apare în dreptul fiecărei localităţi şi chiar al judeţului, ştiut fiind că sute de mii de băcăuani sunt plecaţi de ani buni la muncă în străinătate, este explicat prin modalitatea de înregistrare a datelor la acest capitol. Statistica publică, însă, de regulă, numărul populaţiei stabile, rezidente. După domiciliul fiecăruia, pentru că s-a constatat că se poate estima foarte greu migraţia populaţiei în alte ţări. La nivel de ţară pare mai simplu de estimat migraţia, pentru că anumite asociaţii şi organizaţii ale românilor de peste hotare furnizează astfel de date.

La nivel de localitate sau judeţ este, însă, mai greu de cuantificat. Nu s-au identificat surse de date care să poată fi coroborate pentru o estimare cât de cât adecvată a migraţiei. Astfel, statistic se calculează numărul populaţiei numai după domiciliu. Acest număr, astfel stabilit, se foloseşte şi în comparaţiile care se fac la nivel internaţional. „Rata natalităţii sau a mortalităţii se stabileşte în funcţie de populaţia legal domiciliată în România sau în judeţe. Copiii care se nasc în afara ţării sunt şi ei incluşi în rândul populaţiei stabile în România, după domiciliul mamei. Datele certe în acest sens sunt cele la nivel de an”, a spus Eugenia Harja, director executiv al DJS Bacău.

Scade populaţia şcolară
În viitorul an şcolar sunt aşteptaţi să intre în bănci aproape 99.500 de preşcolari şi elevi. Numărul lor este în scădere continuă având în vedere că anul trecut populaţia şcolară a fost de 105.500, în 2013 de 105.300, iar în 2012 de 109.500. Această reducere are repercusiuni grave, mai ales în mediul rural, unde se ajunge la comasări de clase, restrângeri de activitate ale profesorilor de la catedră şi chiar la închideri de şcoli şi redistribuirea elevilor spre o unitate de învăţământ din centrul comunei. Şi în municipiul Bacău, trendul de scădere a populaţiei şcolare este acelaşi.

Anul trecut, de exemplu, în grădiniţe învăţau circa 5.000 de preşcolari, acum numărul lor abia atinge 4.500, iar la învăţământul primar acum sunt înscrişi în jur de 7.500 de elevi, în condiţiile în care anul trecut cifra trecea de 7.800. La nivel gimnazial şi liceal numărul de elevi se menţine aproximativ constant, dar şi aici, de la an la an, populaţia şcolară scade cu câte 100 – 150 de elevi.
 

Potrivit DJS, băcăuanii mor în principal din cauza bolilor aparatului cardio-vascular, a cancerelor, urmate de boli ale aparatului digestiv şi de cele ale aparatului respirator. În schimb, mortalitatea infantilă are ca principale cauze afecţiunile perinatale, boli ale aparatului respirator, malformaţii congenitale sau boli ale sistemului nervos.

Citeşte şi: Angajaţi trimişi în judecată pentru evaziune fiscală

Ionuţ ŞERBAN