Povestea ţesătoarelor de la Pomârla FOTO

Într-o comună aflată la graniţa cu Ucraina, tradiţia se menţine, este lucrată, este iubită şi este pusă în valoare * de la apreciata ie tradiţională, la ştergare, covoare şi cuverturi, ţoale din cordele, brâuri, cu motive tradiţionale, toate sunt realizate cu războaie la care se lucrează fir cu fir, dar îmbinând şi noutatea

 

După ce şi-a asfaltat comuna, a construit o bază sportivă şi un amfiteatru în aer liber, totul cu fonduri europene, primarul Dumitru Chelariu a reuşit să atragă o finanţare europeană în comună de 700.000 euro prin crearea a patru cooperative sociale. Pentru Botoşani acest tip de proiect este o noutate, dar pentru Occident este un model de succes. Proiectul este o colaborare la nivel de judeţe şi este între administraţia locală şi societatea civilă, cu un ONG.

Citeşte şi Consilierii PNL au blocat premierea olimpicilor

26 de locuri de muncă

Patru cooperative sociale au fost înfiinţate la Pomârla, care au creat 26 de locuri de muncă şi au adus bani şi utilaje în valoare totală de 700.000 euro. Un depozit pentru prelucrarea lemnului de foc, o cooperativă dotată cu utilaje care fac lucrări de subtraversare a drumurilor pentru utilităţi, un salon de înfrumuseţare şi un atelier meşteşugăresc de ţesătorie, croitorie şi broderie, toate având denumirea de structură economică socială (SES).

„Atelierul a fost dotat cu războaie tradiţionale de ţesut, tot ce se folosea odinioară pentru a lucra manual de la ţesătorie, la croitorie şi broderie. Avem şi maşini ultra-moderne pentru a personaliza produsele cu diferite înscrisuri sau modele”, a declarat primarul Dumitru Chelariu. Acesta a spus că la atelierul meşteşugăresc câteva femei în vârstă le învaţă lucrul tradiţional la războaiele de ţesut sau la crearea iilor şi a ştergarelor pe câteva tinere. „Nu vrem să se piardă tradiţia şi vrem ca şi reprezentanţi ai generaţiei tinere să înveţe cum se fac produsele tradiţionale, cum se ţese un covor, cum se face un ştergar sau o ie şi în atelier se transmite experienţa de la generaţia mai în vârstă la cea tânără”, a completat primarul comunei Pomârla.

Banii europeni au fost folosiţi la plata salariilor în primul an de funcţionare, la dotarea cu utilaje tradiţionale şi ultramoderne, la achiziţie de materie primă, respectiv materiale textile. Începând din ianuarie, structura de economie socială Atelierul meşteşugăresc se va autosusţine financiar. Nu are voie să facă profit, iar banii vor fi împărţiţi pe salarii, plăţi furnizori şi retehnologizare.

Ia tradiţională, defilată pe podiumurile de modă

Îndrăgita ie pare a fi piesa de rezistenţă a „fabricii” de la Pomârla. Proiectul cu finanţare europeană a prevăzut şi înregistrarea la OSIM a unui brand sub care va fi comercializată şi promovată ia tradiţională, respectiv ETNIKA. Este pentru prima dată când un articol de îmbrăcăminte produs în judeţul Botoşani are un brand propriu, înregistrat.

Sub acest brand, a fost creată linia clasică a iei, dar şi una modernă, gândită de designerul George Hojbota. Linia ETNIKA a fost dusă pe mai multe podiumuri de modă şi expoziţii din ţară. Designerul a luat ia românească şi a dus-o la un alt nivel, unul care să continue cu mândrie tradiţia milenară a iei, să respecte tradiţia şi să o îmbine cu modernismul, demnă atât de o vastă tradiţie, cât şi de podiumurile de modă.

Alina CALINIUC

 

Creaţiile de la Pomârla, atelierul meşteşugăresc ţesătorie, croitorie şi broderie, vor fi promovate mâine, la Popas Cucorăni. Pe lângă defilarea liniei ETNIKA, a designerului George Hojbota, creaţiile vor apărea şi într-un recital al îndrăgitei Sofia Vicoveanca.