Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani – 13 noiembrie 1915 GALERIE FOTO

 NOTA: Citiţi în cele 10 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 13 noiembrie 1915 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare.

Pomelnicul hoţiilor de la Război. Sub titlul de mai sus, confratele „Epoca” enumeră din nou, cu un foarte bogat stoc de amănunte documentate, hoţiile făptuite la Ministerul de război.

1. S-a afirmat că muniţiunile artileriei au fost sporite abia cu 9 la sută în un an şi jumătate, adecă cu nimic. La această afirmaţie, hoţii n-au răspuns nimic, deşi li s-a făcut o propunere şi anume luându-se angajamentul de a se plăti de către acuzatori un leu de pe fiecare proectil ce se va fi făcut.

 2. S-a compromis înzestrarea armatei cu muniţiuni.

3. S-a arătat că s-au cumpărat caii pe care consiliul de miniştri a autorizat să se cumpere pe 1050 lei calul, cu 8550 lei calul.

4. S-a arătat că chestiunea compensaţiilor de vagoane, transformată în compensaţiuni pentru articole indigene s-a transformat într-un isvor de hoţii pentru banda de la minister.

5. S-a arătat că în materie de echipament şi de furaje, s-au săvârşit toate fără de legile, suprimându-se licitaţiile, dându-se comenzi de bună voe, tratându-se cu samsarii etc.

6. S-a cumpărat fabrica Blau-Gaz, care e o curată potlogărie. Vânzătorul e d. Niculescu Dorobanţu, cumnat cu d. Brătianu, iar cumpărătorul e d. Vintilă Brătianu, cumnat cu d. Niculescu Dorobanţu.

 Guvernul strâns cu întrebările în chestia acestor hoţii, iese şi nu se avântă de cât cu stupidităţi de răspuns că... a spulberat (când şi cum) acuzaţiile calomniatorilor (?) etc. Vor veni în curând altele la rând, pomelnicul No. 2 şi mai bogat şi mai potlogăresc, după care va urma pomelnicul No. 3 şi 4. De sigur că şi atunci hoţii vor repeta că... au spulberat şi aceste acusaţiuni calomnioase.

 Arivistul. Încă de pe vremea răscoalei de la 1907, a apărut cu fruntea pecetluită o himeră monstruoasă în ţara noastră, care în setea lui de a fi cineva nu a sădit de cât urmele criminalităţei, a trădărei, contribuind la micimea sufletelor acelor ce l-au înconjurat.