Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani – 19 martie 1916 GALERIE FOTO

 NOTA: Citiţi în cele 10 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 19 martie 1916 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare.

 Aliaţii spre Constantinopol. Importanţa căderii Erzerumului. Înaintarea fulgerătoare a Ruşilor şi căderea imediată a centrului militar de la Erzerum a fost pentru Germano-Turci o grea lovitură. Dacă Enver-Paşa în comunicatul oficial a trecut fără nici un comentar asupra acestui incident, gazetele germane în schimb acuză lipsa de acţiune a guvernului din Constantinopol, care nu a parat această lovitură.

 E a treia oară în aceşti din urmă 88 ani când drapelul Rus fâlfâie pe cupolele şi minaretele vechei capitale a Armeniei, oraş aşezat la poalele muntelui Pallanteen. Pentru prima oară generalul Paskevitsch în o ofensivă fulgerătoare îl cuprinde în anul 1828: Ţarul Nicolai I e obligat însă să-l redea Turciei prin tratatul de la Adrianopole. Generalul Loris Melikhoff îl ia din nou la 1878, iar Ţarul Alexandru II sub presiunea lui Bismark îi redă din nou prin tratatul de la Berlin. Sunt 40 de ani de când sentinelele caucaziene privesc departe spre valea comandată de această cetate pe care Turcii, Tătarii şi Ruşii au pus stăpânire de multe ori în cursul veacurilor trecute.

 Pentru a reveni la zilele nostre, vom spune că în ziua de 15 ianuarie 1916, armata a treia turcească se întindea pe un front situat la est de Erzerum, având flancul stâng sprijinit pe Marea Neagră, flancul drept pe lacul Van iar centrul pe această cetate pe care germanii ne-au prezentat-o ca inexpugnabilă. Cincisprezece forturi mari păzeau valea de 32 km pe direcţia Nord-Sud, fiind întărite pe o a doua linie cu alte cinci forturi. Afară de aceasta, Turcii sub conducerea inginerilor germani au lucrat şi instalat prin intervale şi pe toate punctele de trecere, redute, tranşee, baterii, lucrări accesorii etc., toate aceste sprijinite pe vechile ziduri ale fortăreţei.

 Înaintarea Ruşilor era obligatorie pe 3 culuare care se isbeau de o serie de forturi: drumul spre Olty printre forturile Kara -Gioubek şi Tafta, drumul spre Kars către forturile Deve Boyonu şi drumul ce conduce direct spre forturile Deve-Boyonu şi drumul ce duce direct spre forturile de la Pallanteken; toate aceste căi formidabile întărite şi făcute impracticabile de frig, zăpadă, nori şi lucrări de oprire.