Primul Război Mondial reflectat în presa vremii. Ziarul „Evenimentul” acum 100 de ani – 4 noiembrie 1915 GALERIE FOTO

 NOTA: Citiţi în cele 10 facsimile din ziarul EVENIMENTUL din 4 noiembrie 1915 ştiri din ţară şi din lume. Primul Război Mondial era în plină desfăşurare.

 Marea întrunire a Federaţiei Unioniste. Cuvântarea d-lui Take Ionescu. În ceasul acesta istoric fiecare cetăţean este un factor răspunzător. Se va şti la timp că mulţi dintre noi purtăm răspunderea unei alianţe nefireşti care a durat mai mult de 32 de ani. Făcând istoricul împrejurărilor în care s-a încheiat această alianţă cu Austro-Ungaria, oratorul zice că în 1877 bătălia de la Plevna a ajutat mai mult întreaga românime de cât o întreagă bibliotecă de propagandă.

 Atunci a început să se întrezărească idealul nostru naţional. Austria a observat atunci că România nu-şi va realiza idealul naţional de cât alături de Rusia. Atunci a reuşit să impune României, care era în raporturi reci cu Rusia, un tratat de alianţă şi pe urma căruia ne aflăm în situaţia tristă de astăzi. (Aplauze, ovaţiuni). Sunt aşa de sigur de victoria împătritei Înţelegeri în cât nu mai încape nici o îndoială pentru mine.

 Civilizaţia germană vrea să întoarcă Europa cu un secol înapoi, dar barbaria nu poate învinge adevărata civilizaţie. Nu vrea ţara şi nu primeşte nici armata un războiu Împătritei Înţelegeri. Pe deasupra tuturor sentimentelor, tuturor constituţiilor este onoarea naţională care spune că nu putem merge cu puterile centrale (Aplauze nesfârşite).

 Cuvântarea d-lui Barbu Delavrancea. D-sa zice că Iaşii întotdeauna a fost răsfăţatul meşterilor naţiunii, ai cuvântului şi ai logicei. Mii de martiri căzuţi dintre fraţii de dincolo plâng azi pe nemernicii de aci care sunt vânduţi străinilor. România, ţară frumoasă, este azi îmbrobodită şi varsă lacrimi. Plânge durerea celor de dincolo şi plânge ruşinea celor de aici. D-sa continuând într-o caldă cuvântare, arată: clipele de acum sunt unice în istoria neamului nostru şi de atitudinea noastră depinde soarta noastră pentru vecii vecilor. (Aplauze şi ovaţiuni nesfârşite).