Principalele provocări ale producătorilor locali -EXCLUSIV

Una din şansele de redresare economică a României o reprezintă agricultura, iar rezultatele obţinute în ultimii ani demonstrează acest lucru * fie că este vorba despre agricultura mare, practicată în regim extensiv, fie că vorbim despre producătorii mai mici, locali, provocările nu sunt deloc puţine * este nevoie nu doar de bani şi de pricepere, ci şi de susţinere mai consistentă din partea statului, de promovare a produselor româneşti curate, şi de o educare a consumatorului, de reorientare către mărfurile autohtone

Greutăţi întâmpină nu doar firmele mari, ci şi micii producători. Andreea Ciobanu are o plantaţie de zmeură şi mure la Negreşti (Vaslui), pe Coasta Neagului. A muncit mult încă de la început, dar cu seriozitate şi ambiţie a trecut peste toate greutăţile. „Cea mai mare provocare este aceea de a vinde produsele în supermarket şi a concura cu cele din import din marile reţele comerciale. Dar a vinde la un preţ corect! Adaosul, taxele pe care le practică acum un supermarket la produsele din nişa noastră (fructe de pădure – n.a.) sunt foarte mari”, a spus Andreea. Din punctul ei de vedere, un producător ar avea nevoie, ca să se poată dezvolta, de o logistică privind distribuţia produselor. Nu mai vorbim de facilităţi financiare şi logistice în ceea ce priveşte asocierea producătorilor locali şi tare bine ar fi dacă ar fi mai puţină birocraţie, deci mai puţine hârtii, şi dacă subvenţiile s-ar plăti la timp.

Citiți și  Valea Prutului a ajuns teritoriu străin

De la Blackberry la sapă

Dorinţa de avea o viaţă sănătoasă a determinat-o pe Georgiana Mihalache, iniţiatorul grupului „Iaşiul vrea produse locale”, să renunţe la un job într-o corporaţie şi să se mute la ţară, la Moreni (Iaşi). „Eu sunt agricultor, nu producător, şi consumator. Ofer un exemplu că se poate trece cu succes de la Blackberry la sapă şi hârleţ pentru cei care se simt sufocaţi de corporaţii şi vor o schimbare drastică, ofer informaţii (atât cât le cunosc şi eu) privind creşterea cât mai naturală a alimentelor pe care le punem pe masa, ofer susţinere (sfaturi, încurajări, promovare gratuită) pentru micii producători”, spune Georgiana. Ea a reuşit să înlocuiască absolut toate alimentele pe care le cumpăra din supermarket cu produse din grădina ei ori de la producătorii locali pe care îi cunoaşte şi-i susţine.

Din punctul ei de vedere, este nevoie foarte mare de organizare şi ajutor din partea unor ONG-uri mai degrabă decât a statului. Sunt două probleme majore care trebuie atinse în legătură cu micii producători locali – informarea corectă în ceea ce priveşte tratamentele aplicate în grădini pentru că se promovează foarte mult chimicalele furnizate de multinaţionalele care acţionează „pentru sănătatea plantelor”, nu a oamenilor. „Eu locuiesc la ţară şi mă uit cu groază la vecinii mei care dau prin grădini cu absolut tot ce găsesc prin casă şi se uită la noi ca la nişte ciudaţi când le spunem de macerat de urzică sau de infuzie de frunză de nuc şi ardei iute. Fiolele sunt la mare căutare, iar încrederea în tratamente naturale este zero”, am aflat de la Georgiana. Apoi vorbim de lipsa unei infrastructuri şi a unor soluţii legale (carnete de producător, soluţii facturare) privind distribuţia produselor micilor producători de la ţară către orăşeni. „De multe ori surplusul de la ţară se aruncă pentru că nu sunt soluţii de a livra marfa în oraş. Iar orăşenii mănâncă fasole din Canada şi pui din Argentina”, a tras un semnal de alarmă iniţiatorul grupului „Iaşiul vrea produse locale”.

Un blogger prin grădinile Moldovei

De aceeaşi părere este şi Alice Ciobanu, un food-blogger cunoscut. Alice este un militant pentru hrana sănătoasă, foloseşte numai produse certificate, despre care cunoaşte toate detaliile fiindcă vrea să ştie mereu ce pune în oală. Ea a lansat de curând şi un proiect de promovare a producătorilor din Regiunea de Nord-Est. Mai exact, însoţită de fiica ei, Miruna, căreia vrea să-i arate pe viu principiile vieţii sănătoase, Alice a pus la punct o serie de vizite la producătorii locali, prima fiind la ferma Verde Bun, de la Voineşti. „Este foarte important să oferim informaţii exacte despre producătorii locali, despre cum şi ce cultivă, condiţiile în care cresc legumele şi fructele, sunt îngrijite animalele sau albinele. Mă uit prin pieţe şi mă îngrozesc când văd tot felul de mărfuri aruncate pe tarabe ori oferite de pe borduri. Există standarde în care trebuie colectat laptele, preparată brânza, nu poţi să te duci la piaţă cu orice marfă. Chiar şi despre pătrunjel sau leuştean este bine să ştii de unde a fost cules”, a spus Alice. Ea îşi doreşte să pună la punct nu doar o campanie de promovare a producătorilor locali şi a muncii lor, ci şi de informare a consumatorilor, care ar trebui să fie mai atenţi la ce îşi pun în sacoşă când merg la cumpărături.

Maura ANGHEL

 

„Ofer timpul meu grupului «Iaşul vrea produse locale» pentru a ajuta micii producători să aibă o şansă în faţa supermarketurilor şi a samsarilor care monopolizează pieţele şi pentru a ajuta publicul larg din Iaşi să mănânce mai sănătos” - Georgiana Mihalache (Iaşiul vrea produse locale)