Recunoaştere internaţională pentru două rase de câini ciobăneşti

Este vorba de ciobănescul românesc carpatin şi ciobănescul românesc mioritic * de omologarea internaţională a rasei de ciobănesc românesc carpatin s-a ocupat un inginer mecanic din Piatra Neamţ * omologarea este o premieră pentru România

George Bălan s-a născut în 1957 şi a crescut pe Valea Muntelui, la poalele Ceahlăului, loc unde a prins drag, încă de mic, de ciobăneşti. „Valea Muntelui are ca specific păstoritul şi creşterea animalelor, iar câinii au fost primele animale din viaţa mea. Era firesc să mă îndrăgostesc de ciobăneştii româneşti şi nu de rottweileri. Visul acesta din copilărie a fost reluat după ce mi-am terminat studiile superioare, când mi-am adus un ciobănesc românesc de pe Valea Bistriţei. Ulterior am întâlnit şi alţi pasionaţi câini de rasă de ciobănesc românesc carpatin, la Bistriţa Năsăud, iar în 1998 am fondat primul Club naţional de ciobănesc românesc carpatin”, a spus George Bălan. De aici a început drumul greu pentru omologarea celor două rase. În 2003, Asociaţia Chinologică Română a dorit să clarifice lucrurile pentru cele două rase, carpatin şi cel de Bucovina, despre care se spuneau că aparţin aceleiaşi rase şi a creat două subcomisii separate pentru omologarea fiecăreia dintre ele .„Eu am fost ales atunci preşedintele subcomisiei de omologare a ciobănescului românesc carpatin. Pe rasa Bucovina a existat o altă subcomisie, iar pe ciobănescul românesc mioritic o alta. Am muncit cu fanatism pentru că exista o concu renţă. În competiţii ne luptam noi între noi. Pe baza acestei competiţii acerbe, rasa ciobănesc carpatin s-a şlefuit. A apărut ceea ce trebuie, ceea ce scrie la carte”, a spus Bălan.
În 2005, ACR a invitat, la Suceava, comisia chinotehnică a Asociaţiei Internaţionale Chinologice, la o expoziţie cu toate rasele româneşti vizioneze. „Ne-au văzut câinii şi au rămas uluiţi de sănătatea lor genetică. Ne-au dat 10 ani de graţie, timp în care să consolidăm rasa pe cele 6 linii de sânge. A fost o perioadă de muncă imensă, Asociaţia Chinologică ne-a ajutat foarte mult, a promovat rasa, a adus arbitri din străinătate care să ne arbitreze ca să fie obiectivitate”, a povestit George Bălan. Pe 9 iunie 2015 a avut loc la Milano Adunarea Generală a Federaţiei Chinologice Internaţionale, la care a participat şi România. „A aprobat cu unanimitate omologarea carpatinului şi a mioriticul. Victoria a fost pe măsură. Omologarea celor două rase înseamnă că acest câine poate să ia în orice concurs titlul de cel mai bun câine al concursului, cel mai frumos”, a explicat George Bălan.
Ciobănescul românesc are rol în paza turmelor cu precădere şi a gospodăriilor. Recunoaşterea internaţională va duce şi la creşterea valorii unui pui. „În străinătate, un pui se vinde, la 6-8 săptămâni, cu 500 de euro, în timp ce în România se vinde cu 200 de euro. Dar aici îl cumpără doar pasionaţii pentru că oamenii de la ţară nu dau atâţia bani”, a completat George Bălan. În ultimii 15 ani, el a crescut peste 400 de câini, mai bine de jumătate fiind oferiţi în dar pentru ca specia să se înmulţească. Procesul s-a desfăşurat controlat, ca să nu apară înmulţirea pe aceaşi linie sangvină sau reproducerea să aibă loc cu metişi, ceea ce ar fi afectat rasa. Ciobănescu carpatin este semeţ, rustic, îşi apără arealul. Un mascul sănătos trebuie să aibă 40-50 kilograme.

Citeşte şi: Directorul RIFIL Piatra Neamţ ar putea fi cetăţean de onoare

Emilia SAVIN

În acest moment, România are în curs de omologare alte două rase, ciobănescul românesc de Bucovina şi ciobănescul românesc Corb din zona Argeş.