Sigiliile şi enigmele Sfintei Parascheva FOTO/VIDEO

Moaştele Sfintei Parascheva sunt îmbrăcate într-un vechi giulgiu de in, încă din timpul domnitorului Vasile Lupu şi a Mitropolitului Varlaam, pe care se află însemnat blestemul celor doi pentru cei ce vor împrăştia vreodată moaştele * acestuia i-a mai fost adăugat încă un veşmânt securizat cu sigiliul Mitropoliei, peste care preoţii catedralei aşează veşmântul brodat pe care îl ating credincioşii * părţi din moaştele Sfintei, precum nasul şi tălpile, lipsesc

Secolele care s-au scurs de la aducerea moaştelor Sfintei Parascheva la Iaşi, nu au reuşit să dea jos vălul gros al miturilor ţesute în jurul Ocrotitoarei Moldovei. Mitropoliţii care s-au perindat la conducerea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, dar şi părinţii slujitori ai catedralei, au lăsat să se afle doar despre viaţa şi minunile Sfintei. Despre ce se află dincolo veşmintele Sfintei, despre episoade nefericite legate de moaşte sau despre chipul Sfintei reprezentat în iconografia ortodoxă, nu s-a spus nimic. Reporterii „Evenimentul regional al Moldovei” au încercat să culeagă câteva din aceste frânturi de adevăr nespus despre Ocrotiroarea Moldovei, începând de la starea moaştelor şi până la pregătirea acestora pentru cel mai mare pelerinaj creştin din România.

Giulgiul de patru secole ce acoperă moaştele

Cei care au dreptul să schimbe veşmintele Sfintei Parascheva sunt părinţii slujitori din Catedrala Mitropolitană. Printre aceştia şi preotul Marian Timofte, inspector eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor. „În mod periodic, fără a fi o anumită frecvenţă cu care se înlocuiesc veşmintele din racla cu sfintele moaşte, sunt scoase din catedrală de către părinţii slujitori, şi înlocuite cu un veşmânt nou care de obicei este dăruit, fie de o mănăstire de maici care au atelier de broderie, fie reprezintă o donaţie a unor credincioşi care, dintr-o evlavie cu totul specială faţă de Sfânta Cuvioasă Parascheva, ţin să doneze un veşmânt. Acest veşmânt stă o anumită perioadă de timp, până este afectat de uzura fizică”, a spus preotul. În afara veşmintelor pe care le ating credincioşii, sfintele moaşte sunt îmbrăcate într-o pânză originală, încă din timpul domnitorului Vasile Lupu şi a Mitropolitului Varlaam, în timpul cărora au fost aduse la Iaşi. La capătul acelei pânze de in, roasă de vreme, prin care se pot vedea părţi din moaştele sfintei, se află înscris blestemul lui Vasile Lupu şi al mitropolitului Varlaam „Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”. Acestuia i-a mai fost adăugat încă un veşmânt securizat cu sigiliul Mitropoliei. „Aceste două veşminte nu se schimbă, fiind înlocuit doar veşmântul de la suprafaţă, cel pe care îl văd credincioşii, atunci când trec pe la raclă”, a spus preotul Marian Timofte.

Pe cine reprezintă chipul Octotitoarei Moldovei din incoane?

În ce priveşte chipul Sfintei Parascheva, preoţii susţin că acesta nu a fost văzut nici măcar de Prea Fericiţii Mitropoliţi care s-au perindat de la Mitropolitul Varlaam încoace. „Nu am văzut chipul sfintei până acum. Ea este într-un material sigilat care nu poate fi desfăcut, încât mi-ar fi imposibil să fac o descriere a chipului. Acest aspect nu ar avea o relevanţă din punct de vedere duhovnicesc. În iconografia ortodoxă nu se urmăreşte redarea chipului sfinţilor, şi nu vorbim de chipurile sfinţilor care au trăit cu sute de ani înainte, nici măcar a unor sfinţi contemporani, cum a fost cazul Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ sau Ioan Iacob Hozevitul, care a trecut la Domnul în anul 1960. Deşi au existat fotografii cu Sfântul Cuvios când era în viaţă, el fiind canonizat ulterior, nu s-a urmărit redarea chipului real”, a spus părintele Timofte.

Părţi din moaştele Sfintei, într-o biserică din Bucureşti?

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, la care se roagă anual milioane de credincioşi din toate colţurile lumii, sunt incomplete. În afara tălpilor sfintei, care au rămas la Patriarhia Ecumeică de la Constantinopol, înainte de anul 1641, sfintei îi lipseşte şi nasul care i-a fost muşcat şi smuls de un credincios, la începutul secolului trecut. Mai mult, persoane din rândul clerului susţin că într-o parohie din Bucureşti, Biserica „Sfânta Vineri”, s-ar afla şi alte părţi din moaştele Sfintei Parascheva, părţi din moaşte ce au fost furate de călugări în drumul de la Constantinopol. Se spune că aceste părţi din moaşte ar fi fost adăpostite în Bucureşti, la Mănăstirea „Mihai Vodă”, chiar în jurul anilor 1641, atunci când moaştele au fost dăruite de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol domnitorului Vasile Lupu. Ulterior, în urma demolării de către comunişti a acestei mănăstiri, acele părţi din moaşte au fost duse la Biserica Sfânta Vineri şi ţinute într-o raclă, alături de moaştele altor sfinţi. „Într-adevăr, din moaştele Sfintei Parascheva lipsesc câteva părţi, dar, cel mai probabil, în acea biserică nu se află părţi din moaştele Sfintei Parascheva de la Iaşi, ci poate din moaştele Sfintei Parascheva Muceniţa, care a trăit în Grecia cu peste jumătate de mileniu înaintea Cuvioasei”, a spus arhimandritul Dosoftei Scheiul.

Viaţa şi moartea Sfintei Parascheva

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie”, cuvinte care au determinat-o să-şi dăruiască hainele sale săracilor. După o vreme se retrage în pustie iar apoi se îndreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. Dupa ce a văzut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănastire de călugariţe în pustiul Iordanului. Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, unde, împăcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu, şi-a dat sufletul, fiind îngropată ca o străină. Se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat nişte crestini să-l îngroape după rânduiala creştinească. Săpând o groapă, au dat de trupul Prea Cuvioasei Parascheva, neputrezit şi plin de mireasmă. Au pus alături de ea şi trupul corăbierului, dar în noaptea următoare, unuia din creştinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, şezând pe un scaun luminat şi înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceştia îl mustra pentru ca n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Credincioşii au înţeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt şi l-au aşezat în biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări miraculoase în urma rugăciunilor care se făceau lânga cinstitele sale moaşte.

Peregrinarea moaştelor Sfintei, până la aşezarea în catedrala de la Iaşi

În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Tarnovo, fiind aşezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului. În anul 1393, sfintele moaşte sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani. După lupta de la Nicopole, din anul 1396, moaştele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad – Serbia. În 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucereşte Belgradul iar moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind aşezate în palatul sultanului iar mai apoi răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenică. Moaştele Sfintei Parascheva au fost aşezate în Biserica Panmakaristos iar mai apoi au stat în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) şi Sfantul Gheorghe din Fanar. Vasile Lupu, ctitorind la Iaşi biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iaşi. Moaştele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu şi aşezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iaşi. Nelu PĂUNESCU

Drumul pelerinilor pas cu pas- FOTO / VIDEO: Cer minuni de la ocrotitoarea Moldovei