Specialiştii explică alternativele pentru încălzirea locuinţei

Confortul termic este subiectul cel mai dezbătut în sezonul rece * facturi mult prea mari, preţuri ridicate la lemne sau la gaz, toate sunt subiecte fierbinţi * la Suceava sunt mari probleme şi cu sistemul centralizat de termoficare * de ieri, în case este mai frig din cauza datoriilor, iar oamenii se gândesc la alte soluţii

 Sobe, radiatoare, sisteme de aer condiţionat, centrale pe lemne, pe gaz şi electrice, plasme, toate pot fi oricând o alternativă la sistemul centralizat de încălzire. Unele surse de încălzire sunt sigure, dar costisitoare, altele sunt ieftine, dar poluează.

Ing. dr. Pavel Atănăsoaie, şef de lucrări la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, este de părere că soluţia cea mai curată este centrala electrică, nu poluează mediul, dar este şi cea mai costisitoare. „Centralele electrice beneficiază de un reglaj mai uşor, de un grad sporit de siguranţă în funcţionare. Ca dezavantaj avem preţul ridicat al energiei electrice“, ne-a declarat Pavel Atănăsoaie. La polul opus ca siguranţă se situează centrala termică pe gaz, care este foarte răspândită în municipiul Suceava, pentru că reduce costul facturii la încălzire. „Centrala termică de gaz nu înregistrează pierderi de transport şi distribuţie. Oferă avantajul reglării confortului termic în funcţie de posibilităţile financiare. Pe de altă parte, poluează direct mediul înconjurător, există cel mai ridicat risc al exploziei faţă de celelalte surse de încălzire. Un alt dezavantaj ar fi aspectul inestetic al coşurilor de fum la bloc”, a completat Pavel Atănăsoaie.

Soba cu lemne, greu de întreţinut
Cel mai rudimentar sistem de încălzire rămâne soba clasică. „Este răspândită în mediul rural. Soba a avut o evoluţie în timp. Un meşter priceput ştie că temperatura gazelor de ardere nu trebuie să coboare prea mult, pentru că altfel umiditatea din gazele de ardere ar condensa şi există riscul infiltraţiilor la nivelul tavanului sau în zona coşului de evacuare al gazelor”, ne-a declarat dr. Pavel Atănăsoaie. Lemnele cu cea mai mare putere calorică sunt de carpen, fag şi stejar. În medie, într-o lună de iarnă cheltuiala cu lemnele cam la circa 600 de lei. Inconvenientul este întreţinerea. Proprietarii de sobe trebuie să aibă mereu grijă de foc, să cureţe resturile (cenuşa), să fie atenţi mereu la coşul de fum care se poate înfunda şi poate produce dezastre. În plus, construcţia unei sobe nu este foarte ieftină. Plăcile din teracotă sunt destul de scumpe, iar tarifele meşterilor sunt ridicate fiindcă sunt puţini cei care ştiu să facă o construcţie bună.

Centrala pe lemne, ieftină şi nesigură
În cazul centralelor pe lemne poluarea este minimă, însă riscul producerii unei explozii este mare. „Biomasa este considerată resursă regenerabilă. Pe durata de existenţă planta acumulează o cantitate de CO2 din aer, prin procesul de fotosinteză, pe care o degajează prin ardere. Bilanţul emisiilor de gaze poate fi considerat nul ca poluare în acest caz”, ne-a spus universitarul.
Există totuşi şi numeroase dezavantaje ale centralei termice care funcţionează pe bază de lemne.

În primul rând, disconfortul. Lemnul trebuie cumpărat cu un an înainte de ardere şi trebuie uscat în prealabil. „Dezavantajul este că trebuie să alimentăm focarul cazanului în mod constant. Faţă de centralele termice care utilizează energia electrică, putem considera că riscul producerii unei explozii în cazul centralei pe lemne este mai mare. Dacă instalaţia de automatizare nu funcţionează, există riscul creşterii presiunii în cazan”, a spus specialistul. Sistemele de încălzire ţin pasul cu moda arhitecturală. Aşa că în locul caloriferelor vă puteţi monta plasme. Sistemele seamănă cu nişte televizoare şi sunt foarte estetice, însă costul acestora este extrem de ridicat, faţă de cel al celorlalte surse de încălzire. Mai mult, sistemele individuale pentru încălzirea locuinţei pot fi mai scumpe decât cele centralizate. Evident cu condiţia ca sistemul centralizat să alimenteze numărul de abonaţi pentru care a fost proiectat.

Oana ŞLEMCO

Din cauza datoriilor, Bioenergy a redus cu o treime cantitatea de agent termic pe care o furnizează sistemului centralizat. Măsura a afectează cel puţin 20.000 de familii.