Tezaur pierdut prin tribunale

Bacăul a rămas fără opere de artă de valoare inestimabilă * moştenitorii de drept ai proprietarilor au cerut în instanţă înapoierea unor opere de artă valoroase şi au avut câştig de cauză * Bacăul a pierdut patru opere* la nivel naţional, peste 2.000 de lucrări de artă au fost retrocedate deja

Unde-i lege nu-i tocmeală, regulă care se aplică şi în artă. Potrivit Legii nr. 182/2000, „bunurile culturale mobile preluate ilegal de autorităţi ale statului după data de 6 septembrie 1940 pot fi revendicate de proprietarii de drept şi vor fi restituite acestora de către instituţiile care le deţin, pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive”.
La nivel naţional peste 2.000 de lucrări de artă au fost retrocedate până acum şi mai sunt de predat încă 200 de lucrări. Nici Bacăul nu a scăpat de această prevedere, iar patru opere de artă deţinute de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” şi de Muzeul de Artă au fost retrocedate. Cele mai importante sunt tablourile „Vorniceasa Manu şi fiul ei Grigore”, semnat de artistul Mihail Topler, care a fost cerută de Şerban Alexandru Manu, şi „Împăcarea dintre Bogdan cel Orb şi Radul cel Mare”, semnat de Constantin Lecca. Al doilea este în proces de clasare şi există o şansă să fie salvat. În cazurile de retrocedare, documentele au fost perfectate de avocaţi angajaţi de noii proprietari. Muzeografii sunt revoltaţi. „Este un jaf ceea ce se întâmplă! Noi am fost nevoiţi să retrocedăm patru picturi. Ne doare sufletul că ne-am despărţit de ele”, spune Mariana Popa, directorul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
Soarta tablourilor
Şerban Alexandru Manu, cel care revendică lucrarea „Vorniceasa Manu şi fiul ei Grigore”, locuieşte în Franţa şi cel mai probabil pictura va lua calea străinătăţii. Tabloul a fost unul dintre simbolurile Nopţii Muzeelor (16 mai). Lucrarea, expusă la Galeriile Alfa, a fost acoperită cu un cearşaf în semn de protest faţă de decizia celor care hotărăsc ca patrimoniul să fie risipit. Muzeografii i-au atenţionat pe vizitatori că acel obiect nu va mai putea fi admirat din cauza ritmului în care dispar muzeele şi colecţiile muzeale în România.
Şi Complexul Muzeal Neamţ s-a confruntat cu o astfel de situaţie în urmă cu câţiva ani, dar procesul s-a finalizat în favoarea instituţiei de cultură. Este vorba de „Peisaj pe Valea Bistriţei”, de Corneliu Baba, lucrare datată în 1936. Pictura redă Fabrica de Hârtie de la Piatra Neamţ. „Comuna din Paris” a fost în inventarul fabricii şi a ajuns în colecţia Muzeului de Artă din Piatra Neamţ după ce a fost confiscată de Miliţie. Tabloul a fost revendicat în urmă cu câţiva ani de administratorul fabricii, dar cererea a fost respinsă ca fiind nemotivată. Acum lucrarea se află în expoziţia permanentă a Muzeului de Artă din Piatra Neamţ.

Citeşte şi: Poveşti de groază de la Spitalul Judeţean Bacău

Ionuţ ŞERBAN

„Vorniceasa Smaranda Manu”, lucrare de secol XVIII, realizată de pictorul de origine austriacă Mihail Töpler (1780-1820), a intrat în patrimoniul Muzeului de Artă din Bacău în anul 1966, prin transfer de la Muzeul Naţional de Artă. Lucrarea este pereche cu un alt portret de Töpler, făcut soţului Smarandei, vornicul Mihail Manu, lucrare aflată în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă a României, care se află, de asemenea, în lotul de lucrări revendicate de Şerban Alexandru Manu, moştenitorul vornicului Manu, proprietarul acestor pânze”